România nu are doar o problemă cu rezultatele slabe obţinute de elevi la testările PISA, ci de garantare a dreptului la educaţie pentru fiecare copil, iar copiii care abandonează şcoala nici măcar nu mai ajung să fie evaluaţi, spun reprezentanţii World Vision România.
Reprezentanţii asociaţiei subliniază că jumătate dintre copii rămân sub pragul competenţelor de bază, dar PISA nu îi mai vede deloc pe cei care au ieşit deja din şcoală.
Evaluarea PISA se adresează adolescenţilor de 15 ani care sunt încă înscrişi într-o instituţie de educaţie, în clasa a VII-a sau mai sus. Tinerii care au părăsit deja şcoala nu fac parte din populaţia evaluată. În România, eşantionul PISA 2025 reprezintă aproximativ 76% din populaţia totală de 15 ani.
Te-ar putea interesa și:
„PISA ne spune ceva esenţial: nu putem cere aceleaşi rezultate unor copii cărora le oferim şanse radical diferite. Pentru unii copii, familia poate plăti meditaţii, poate cumpăra un laptop, poate asigura transportul la un liceu bun şi poate interveni imediat când apar dificultăţi. Pentru alţii, continuarea şcolii poate depinde de existenţa unei mese calde, a unui autobuz sau a unei burse. Şcoala publică trebuie să le ofere tuturor competenţele de bază, indiferent de veniturile părinţilor. Iar atunci când un copil părăseşte şcoala devreme, el nici măcar nu mai ajunge în statisticile PISA. De aceea avem nevoie de mai multe resurse şi de intervenţii mai puternice exact în comunităţile în care copiii au cel mai mare risc să rămână în urmă sau să abandoneze”, declară Mihaela Nabăr, director executiv al Fundaţiei World Vision România.
World Vision atrage atenţia că rezultatele PISA 2025 arată că România rămâne mult sub media OCDE la competenţele de bază şi că rezultatele unui copil sunt puternic asociate cu situaţia socio-economică şi cu şcoala în care învaţă. România a obţinut 425 de puncte la Ştiinţe, 419 la Matematică şi 413 la Lectură, situându-se din nou pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană şi în zona poziţiilor 48-55 dintre ţările şi economiile participante, în funcţie de domeniu. La noua evaluare de rezolvare computaţională a problemelor, România a obţinut 442 de puncte, tot sub media OCDE.
Faţă de PISA 2022, scorurile României sunt mai mici în toate cele trei domenii evaluate: cu 16 puncte la Lectură, 9 puncte la Matematică şi 3 puncte la Ştiinţe.
În datele pe 2025, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul de bază la Matematică, 48% la Lectură şi 46% la Ştiinţe. Doar 1% dintre elevi ating nivelurile ridicate de performanţă la Lectură. La noua probă de rezolvare computaţională a problemelor, 57% dintre elevii români se situează sub Nivelul 3, nivel pe care OCDE îl consideră un reper util pentru competenţe suficient de solide în acest domeniu.
În comunităţile rurale în care World Vision România lucrează, riscul de abandon poate fi observat cu mult înainte ca un copil să părăsească efectiv şcoala: rezultate slabe care se acumulează de la un an la altul, absenţe şi repetenţie, lipsa banilor pentru transport şi materiale şcolare sau dificultatea familiei de a susţine continuarea studiilor, mai ales la trecerea către liceu.
La Ştiinţe, elevii din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obţinut, în medie, cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. La nivelul OCDE, diferenţa este de 85 de puncte. Mai mult, statutul socio-economic explică aproximativ 22% din variaţia rezultatelor la Ştiinţe în România, faţă de 12% în medie în ţările OCDE.
La Lectură, diferenţa dintre elevii din sfertul cel mai avantajat şi cei din sfertul cel mai dezavantajat este, de asemenea, de 122 de puncte. România ocupă locul 4 din 86 de sisteme educaţionale pentru care există date la acest indicator, fiind printre ţările cu cele mai mari decalaje socio-economice de performanţă. Doar 7% dintre elevii dezavantajaţi socio-economic reuşesc să ajungă în sfertul superior al performanţei la Ştiinţe, faţă de 12% în medie în OCDE.
Inegalitatea se vede şi între şcoli. România se numără printre cele zece sisteme educaţionale participante la PISA în care diferenţele de performanţă dintre şcoli sunt foarte mari: peste jumătate din diferenţele observate în rezultatele elevilor la Ştiinţe sunt asociate cu şcoala în care aceştia învaţă. Asta înseamnă că, pentru un copil din România, contează foarte mult nu doar resursele familiei, ci şi şcoala la care are acces. Reducerea decalajelor dintre şcoli trebuie să devină o prioritate a politicilor de educaţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels