- Un raport UNESCO identifică cinci riscuri majore ale AI în educație: erodarea gândirii critice, amenințări la adresa protecției datelor, adâncirea inegalităților, excluderea culturală și lingvistică, precum și riscuri sociale și emoționale.
- Statele abordează diferit vârsta potrivită: China și Emiratele Arabe Unite aplică o progresie graduală pe niveluri de școlarizare, India introduce AI încă din clasa a treia, iar Norvegia interzice AI generativă în primii șapte ani de școală.
- Dovezile arată beneficii modeste ale AI pentru matematică și limbi străine, mai ales la nivel primar, dar rămân insuficiente pentru educația timpurie
- Raportul recomandă precauție în folosirea AI și evaluarea impactului asupra drepturilor copilului înainte de orice introducere în școli.
Raportul comandat de UNESCO analizează o întrebare tot mai presantă pentru educație: există o vârstă la care este potrivit ca elevii să înceapă să folosească inteligența artificială? Studiul arată că e nevoie de precauția maximă și că dovezile disponibile legate de beneficiile introducerii AI în școală sunt neconvingătoare sau insuficiente.
Ministerele educației se confruntă cu decizii urgente. Multe guverne preferă să investească în soluții uniforme, valabile pentru toți elevii, în timp ce companiile de tehnologie tind să integreze AI generativă în platformele educaționale fără notificare prealabilă. Copiii experimentează adesea aceste instrumente înainte ca părinții, profesorii sau conducerea școlii să fie informați sau pregătiți să îi sprijine.
Autorii cercetării arată că majoritatea dovezilor științifice provin din țările dezvoltate și oferă puține informații specifice despre modul în care AI influențează dezvoltarea copilului în timp.
Ce arată dovezile pe grupe de vârstă
Studiul UNESCO analizează trei etape educaționale: educația timpurie, până la 5 ani, învățământul primar, între 6 și 11 ani, și învățământul secundar, între 12 și 17 ani.
În educația timpurie, copiii pot fi introduși în concepte computaționale simple prin joc și activități bazate pe blocuri digitale, cu condiția ca acestea să nu îi suprasolicite. Jucăriile robotizate cu inteligență artificială pot stimula creativitatea, colaborarea și curiozitatea celor mici, însă capacitatea lor de a distinge realul de fictiv rămâne limitată la această vârstă.
În învățământul primar, AI este folosită atât ca obiect de studiu, cât și ca instrument de sprijin pentru materii precum matematica și citirea. Sistemele de tutoriat inteligent au arătat îmbunătățiri ale motivației și rezultatelor la matematică, iar analizele pe zeci de studii indică beneficii pentru învățarea limbilor străine, în special la elevii mai mici. Rămân însă puține dovezi privind impactul AI asupra echității educaționale și asupra dezvoltării emoționale a copiilor.
În învățământul secundar, adoptarea AI este deja rapidă. Potrivit datelor citate în raport, 72% dintre europenii cu vârste între 9 și 17 ani folosesc AI generativă, în principal pentru activități școlare.
În Statele Unite, procentul ajunge la 86%, elevii folosind aceste instrumente mai ales pentru divertisment, apoi pentru teme și pentru crearea de conținut. Tehnologiile de realitate virtuală au arătat beneficii pentru învățare, în special la nivel liceal superior, unde elevii au maturitatea necesară pentru experimentare.
Cinci riscuri majore identificate de cercetători
| Categoria de risc | Descriere |
|---|---|
| Riscuri educaționale | Erodarea gândirii critice, dependența excesivă de instrumentele AI și distorsionarea modului în care elevii evaluează informația. Cercetătorii insistă asupra necesității unei implicări active a profesorilor în utilizarea acestor tehnologii. |
| Protecția datelor | Supravegherea, discriminarea algoritmică și exploatarea comercială a informațiilor despre elevi. |
| Accentuarea inegalităților | Copiii cu dizabilități sau din medii defavorizate sunt adesea mai expuși acestor riscuri. |
| Excluderea culturală și lingvistică | Majoritatea limbilor lumii nu sunt încă bine reprezentate în sistemele AI. |
| Riscuri sociale și emoționale | Copiii tind să trateze vocile și personajele artificiale ca și cum ar avea gânduri și sentimente reale. Chatboții-companion, concepuți pentru a simula prietenia, pot crea dependență emoțională și pot înlocui relațiile umane, în special în cazul adolescenților. |
Cum reglementează diferite state vârsta pentru utilizarea AI
China a dezvoltat un cadru progresiv pe niveluri de școlarizare. La nivel primar, elevii nu folosesc independent generarea de conținut, profesorii putând recurge la AI doar ca instrument didactic. La gimnaziu, elevii pot analiza critic conținutul generat de AI, dar nu îl pot folosi pentru teme. La liceu, este permisă explorarea principiilor tehnice și crearea unor modele simple.
India a anunțat, în octombrie 2025, introducerea educației AI încă din clasa a treia, ca parte a unei abordări transdisciplinare. Norvegia a ales, în schimb, o cale mai restrictivă: din iunie 2026, AI generativă este interzisă în clasele 1-7, permisă sub supravegherea profesorului în gimnaziu și folosită mai liber în liceu, pentru pregătirea elevilor pentru studii superioare.
Emiratele Arabe Unite au făcut din AI o materie obligatorie de la grădiniță până la clasa a XII-a, începând cu anul școlar 2025-2026, cu o progresie clară de la activități de joc, la nivel preșcolar, până la conceperea unor scenarii complexe la liceu. Marea Britanie a optat pentru o abordare centrată pe drepturile copilului, prin Codul de proiectare adecvată vârstei, care impune platformelor accesibile minorilor standarde stricte de confidențialitate și design etic.
Recomandările raportului pentru factorii de decizie
Cercetătorii solicita preauție în introducerea AI în educație, având în vedere lipsa de dovezi solide pentru majoritatea grupelor de vârstă.
Ei recomandă evaluarea impactului asupra drepturilor copilului înainte de implementarea oricărui sistem AI în școli, precum și verificarea faptului că tehnologia respectivă susține, nu înlocuiește, relația dintre profesor și elev.
Raportul propune, de asemenea, o listă de întrebări obligatorii înainte de orice inițiativă de introducere a AI în școli:
- există dovezi independente de beneficiu educațional pentru grupa de vârstă vizată?
- Au fost anticipate și atenuate riscurile de dezvoltare?
- A fost testat produsul local, ținând cont de particularitățile lingvistice și culturale ale elevilor care îl vor folosi?