Rezultatele obținute de elevii români la testarea PISA 2025 nu reprezintă o surpriză pentru reprezentanții societății civile, însă reconfirmă prăpastia uriașă dintre copiii din mediile defavorizate și cei care beneficiază de resurse. Prezentă în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, Simona David Crisbașanu, președinta Coaliției pentru Educație, a avertizat că diferențele de pregătire devin critice în învățământul gimnazial și a solicitat autorităților adoptarea unui plan național de intervenție axat pe comunitățile vulnerabile.
Gimnaziul, punctul critic în care se adâncesc diferențele de învățare
Președinta Coaliției pentru Educație a evidențiat că parcursul școlar al copiilor se deteriorează treptat pe măsură ce avansează în sistemul de învățământ:
Comparând datele PISA cu cele ale evaluării internaționale TIMSS, care măsoară competențele la clasele a IV-a și a VIII-a, Simona David Crisbașanu a arătat că elevii din România au performanțe bune în ciclul primar. Cu toate acestea, la gimnaziu apar primele falii majore, iar decalajele se adâncesc ulterior la liceu. În mediul rural, situația este agravată de lipsa cadrelor didactice titulare și de prezența numeroasă a profesorilor suplinitori.
Predare conectată la viața reală și servicii integrate în comunități
Pentru a combate analfabetismul funcțional și rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii, Coaliția pentru Educație propune o schimbare de abordare în sălile de clasă:
Interdisciplinaritate și aplicabilitate: Modelul de predare din gimnaziu trebuie regândit astfel încât informațiile să fie relevante pentru viața cotidiană, punând accent pe utilizarea practică a cunoștințelor, exact așa cum evaluează testele PISA.
Servicii sociale integrate: Organizațiile neguvernamentale intervin deja în comunitățile vulnerabile prin centre de zi, mese calde și programe de tip „Școală după Școală”, însă rezultatele durabile necesită finanțare și intervenții constante pe o perioadă de trei până la cinci ani.
Apropierea școlii de familie: Implicarea părinților și programe pentru mame
Soluțiile propuse de experți vizează totodată atragerea părinților din mediile dezavantajate în viața școlară a copiilor:
Relația dintre școală și familie nu poate fi consolidată prin ședințele cu părinții clasice, ci prin activități comune care creează încredere. Experiența proiectelor derulate în teren arată că programele de tip „A doua șansă”, dedicate mamelor care își completează studiile sau obțin o calificare, au un efect direct asupra copiilor. Creșterea motivației părinților se reflectă imediat în susținerea pe care aceștia o acordă tinerilor pentru a continua școala.
Citește și :Kremlinul anunță posibila reluare a negocierilor de pace cu Ucraina prin medierea Statelor Unite