Cele trei mari organizații sindicale care reprezintă interesele a peste 300.000 de salariați din învățământul românesc au anunțat respingerea oficială a propunerii privind reconfigurarea sistemului public de salarizare. Reprezentanții angajaților susțin că actualele grile tehnice avansate de executiv eșuează în tentativa de a oferi carierei didactice poziția cuvenită în ierarhia administrativă.
Poziția comună de refuz survine după o serie de runde de negocieri tensionate demarate inițial în cadrul comitetelor de mediere de la Palatul Cotroceni și continuate ulterior la sediul Ministerului Muncii. Deși echipele guvernamentale au pus pe masă mai multe scenarii de ajustare a sporurilor secundare, disputele de fond privind valoarea coeficienților de bază au rămas complet nerezolvate.
Marile federații FSLI, Spiru Haret și Alma Mater reclamă coeficienți insuficienți
Nemulțumirea manifestată la nivelul federațiilor — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” — vizează direct ecartul dintre propunerea tehnică a ministerului și solicitările din teritoriu. Sindicaliștii argumentează că sumele propuse devalorizează munca la catedră.
„Cele trei mari federații sindicale din Educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație «Spiru Haret» și Federația Națională Sindicală «Alma Mater» – resping propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată pe 11 august 2026. Organizațiile, care reprezintă peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar, susțin că proiectul nu răspunde revendicărilor sindicale și nu oferă profesiei didactice o poziție corespunzătoare în viitoarea ierarhie salarială din sectorul public”, arată raportul oficial al federațiilor.
Divergențele tehnice: Grila propusă de Guvern versus Solicitările sindicale
Documentele de lucru centralizate în timpul discuțiilor evidențiază o prăpastie considerabilă între calculele macroeconomice ale Guvernului Bolojan și cererile profesorilor. Propunerea executivului stabilește o eșalonare a coeficienților raportați la o valoare de referință fixată la 4.100 de lei, însă cu aplicare întârziată abia din data de 1 septembrie 2028:
- Învățământ Preuniversitar (Oferta Guvernului): Coeficienți între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și un maximum de 2,55 pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani (la gradația 0).
- Învățământ Preuniversitar (Cererea Sindicatelor): Organizațiile solicită o reașezare radicală, cu coeficienți cuprinși strict între un prag minim de 2,10 și un maximum de 2,90.
- Învățământ Superior (Oferta Guvernului): Limitele variază de la 2,12 pentru asistentul universitar (vechime sub 3 ani) până la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani de activitate (la gradația 0).
- Învățământ Superior (Cererea Sindicatelor): Sindicaliștii pretind coeficienți cuprinși între 2,25 și 4,05, specificând că valorile superioare cerute pentru mediul universitar trebuie să includă în mod obligatoriu și indemnizația cuvenită pentru deținerea titlului științific de doctor.
Dincolo de structura coeficienților, oferta guvernamentală include modificări punctuale pentru activitățile specifice, cum ar fi introducerea unui spor de dirigenție de 10%, 15% sau 20% calculat din valoarea de referință în funcție de numărul de elevi din clasă, un spor de 10% pentru activitatea de tutorat din universități și recalcularea plății cu ora prin raportarea directă a salariului de bază la un cuantum de 120 de ore.
Semnal de alarmă în școli: Peste 6.300 de cadre didactice necalificate în sistem
Reprezentanții profesorilor avertizează că refuzul de a finanța corespunzător sistemul de învățământ, sub pretextul limitărilor sau al constrângerilor bugetare curente, accelerează degradarea calitativă a actului didactic. Aceștia invocă efectele negative resimțite în unități în urma aplicării măsurilor legislative anterioare.
Conform analizelor structurale prezentate de sindicate, efectele cumulative ale măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 au dus numărul cadrelor didactice necalificate din învățământul preuniversitar la un nivel alarmant de aproximativ 6.300 de persoane. Această penurie de personal specializat reprezintă, în opinia liderilor sindicali, un semnal de alarmă major privind incapacitatea cronică a sistemului de a mai atrage și reține profesioniști performanți în absența unor stimulente salariale competitive.
În acest context de blocaj total, federațiile solicită imperativ Executivului să își asume o grilă care să reflecte valoarea reală a muncii din Educație. În caz contrar, reprezentanții angajaților avertizează că vor muta presiunea direct pe Parlament, cerând legislativului fie să adopte prin amendamente grilele propuse de sindicate, fie să respingă integral proiectul de lege înaintat de Guvern.