Pentru învăţământul superior sindicatele susţin în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor.
Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 12 August 2026, 15:05
• Actualizat: 12 August 2026, 15:50
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” resping categoric propunerea privind salarizarea personalului din învăţământ, prezentată în data de 11 august, pentru că aceasta nu răspunde revendicărilor și nu asigură profesei didactice „locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public”.
„Aceasta nu răspunde revendicărilor susţinute constant de către reprezentanţii salariaţilor şi nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public”, precizează cele trei organizatorii sindicale într-un comunicat de presă.
În cadrul întâlnirii desfăşurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării.
Primul proiect conţine o serie de modificări faţă de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenţie, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei, în funcţie de numărul de elevi din clasă, precum şi modificarea modalităţii de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.
Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei.
Cel de-al doilea material propune o grilă de salarizare cu coeficienţi cuprinşi între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare şi 2,55, la gradaţia 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime, grilă aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028.
Pentru învăţământul superior grila de salarizare propune coeficienţi cuprinşi între 2,12 pentru asistentul universitar – cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime – la gradaţia 0, cu aplicare începând din 1 septembrie 2028.
„Nu schimbă problema de fond a proiectului”
Discuțiile, începute la Palatul Cotroceni și continuate la Miniserul Muncii, nu au identificat o soluție pentru grila de salarizare.
„Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă de salarizare. Susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,10 şi 2,90. Numai astfel evoluţia în carieră, experienţa şi responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică îşi va recăpăta atractivitatea”, precizează cele trei organizaţii sindicale.
Pentru învăţământul superior sindicatele susţin în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor, se mai arată în document.
Actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienţilor şi, implicit, locul pe care educaţia îl va ocupa pentru anii următori în sistemul public de salarizare. Dacă Guvernul României nu îşi asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea şi responsabilitatea muncii personalului din învăţământ, Parlamentul are obligaţia morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educaţie, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan, se arată în comunicat.
Citește și: Nemulțumite de noua lege a salarizării, mii de cadre didactice au protestat la București