România, pe primul loc în UE la abandon școlar
În 2025, 15,5% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația și formarea profesională, în scădere de la 16,8% în 2024. Reducerea de 1,3 puncte procentuale este cea mai mare din ultimii patru ani și marchează o inversare a tendinței de creștere observate recent.
Cu toate acestea, România rămâne pe ultimul loc în clasamentul european, mult peste media Uniunii Europene, care a coborât la 9,1% în 2025.
Datele Eurostat arată că România a avut cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a educației și formării dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
După România (15,5%), cele mai ridicate procente au fost înregistrate în Germania (13,1%) și Spania (12,8%).
La polul opus se află Croația, cu doar 2,1%, urmată de Irlanda (3,6%), Grecia (3,7%) și Polonia (4%).
În total, 17 state membre au atins deja obiectivul european pentru anul 2030, care prevede reducerea abandonului școlar timpuriu sub pragul de 9%.
Problema majoră a României este în mediul rural
Deși situația din marile orașe este comparabilă sau chiar mai bună decât media europeană, abandonul școlar rămâne foarte ridicat în sate.
În 2025, rata părăsirii timpurii a educației și formării a fost:
- 4,6% în orașele mari;
- 16,3% în orașele mici și suburbii;
- 23,7% în mediul rural.
Astfel, un tânăr din mediul rural are un risc de peste cinci ori mai mare să abandoneze școala decât unul care locuiește într-un oraș mare.
Prin comparație, media Uniunii Europene este mult mai echilibrată: 8% în orașe, 10,1% în suburbii și orașe mici și 9,6% în mediul rural.
Diferența dintre mediul urban mare și cel rural din România este de 19,1 puncte procentuale, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Cel mai recent raport publicat de Guvernul României privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială arată că România rămâne profund fragmentată între câteva zone dezvoltate și vaste regiuni afectate de sărăcie, infrastructură precară și incapacitate administrativă.
Ce înseamnă abandon școlar timpuriu
Indicatorul „părăsirea timpurie a educației și formării” se referă la tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și care nu au participat la nicio formă de educație sau formare profesională în ultimele patru săptămâni înainte de realizarea anchetei statistice.
Potrivit Comisiei Europene, acești tineri au șanse mai mici de angajare, venituri mai reduse și un risc mai mare de sărăcie și excluziune socială pe termen lung.
În 2024, România a înregistrat cea mai mare rată NEET (Not in Employment, Education or Training), adică persoane care nici nu lucrează, nici nu studiază și nu participă la cursuri de formare profesională din Uniunea Europeană, de 19,4%, în creștere față de 16,8% în 2019.
Datele Institutului Național de Statistică arată că rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 27 de ani a ajuns la 27%, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în privința tinerilor care nu muncesc.
Datele Eurostat arată că tinerii cu un nivel scăzut de educație sunt cei mai vulnerabili.
„Cu cât stai mai mult în starea asta de marginalizare, în care nu muncești, nu ai acces la educație, cu atât șansa să scapi scade. Sunt multe studii care arată, de exemplu, că tu, ca șomer, cu cât ești mai mult timp șomer, cu atât e mai dificil să intri pe piața muncii.”, a evidențiat anterior sociologul Robert Santa pentru Libertatea.
Ce s-a întâmplat cu generația care susține Bacalaureatul în 2026
Date analizate de Edupedu.ro arată că generația care susține Bacalaureatul în 2026 a început școala în septembrie 2013 cu 183.633 de elevi.
În septembrie 2025, în clasa a XII-a erau înscriși 152.168 de elevi, dintre care doar 130.136 la cursurile de zi.
Raportat la cohorta inițială, aproximativ 70,9% dintre elevii care au intrat în clasa pregătitoare se aflau pe traseul direct către examenul de Bacalaureat din 2026.
Asta înseamnă că aproape trei din zece copii care au început școala în urmă cu 13 ani nu ajung la examenul de Bacalaureat 2026. O parte dintre aceștia au ales învățământul profesional, însă zeci de mii de elevi nu se mai regăsesc nici pe traseul liceal, nici pe cel profesional.
Potrivit calculelor realizate pe baza datelor oficiale, aproximativ 48.200 de elevi din această generație nu apar nici pe traseul Bacalaureatului, nici pe ruta profesională.
Mai mulți băieți decât fete abandonează școala
La nivel european, băieții continuă să abandoneze școala mai des decât fetele.
În 2025, rata abandonului școlar timpuriu a fost de 10,6% în rândul tinerilor și de 7,5% în rândul tinerelor.
Totuși, datele Eurostat arată că fenomenul este în scădere pentru ambele categorii față de acum un deceniu.
Potrivit Euronews, în 2025, 46,2% dintre persoanele care au părăsit timpuriu școala erau angajate, 30,8% nu aveau un loc de muncă, dar căutau unul, iar 23,1% nu erau nici angajate, nici în căutarea unui job.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO