Toate cele 11 programe finanțate prin cea de-a doua Contribuție Elvețiană, cu o valoare totală de aproximativ 221,5 milioane de franci elvețieni (peste 1,2 miliarde de lei), au intrat în etapa de implementare, iar primele cereri de rambursare au fost deja depuse, potrivit informațiilor prezentate miercuri, 17 iunie, de Ministerul Finanțelor.
Valoarea cererilor de rambursare depuse până în prezent se ridică la 805.269 de franci elvețieni, echivalentul a peste 4,5 milioane de lei. Autoritățile estimează însă că cele mai mari decontări vor avea loc în perioada 2027-2028, pe măsură ce proiectele avansează.
Programele finanțate prin contribuția elvețiană acoperă domenii precum sănătatea, educația duală, cercetarea, siguranța publică, justiția, eficiența energetică, dezvoltarea regională, incluziunea socială și sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Beneficiarii includ atât instituții publice centrale, din domeniile justiției, siguranței publice, sănătății sau educației, cât și autorități locale, școli, centre de sănătate mintală pediatrică, organizații neguvernamentale și companii.
Primele rambursări vizează în principal costuri administrative
Potrivit Ministerului Finanțelor, cererile de rambursare depuse până acum acoperă în principal cheltuieli de management și coordonare. Cererile aferente investițiilor și activităților de fond sunt așteptate în a doua parte a anului.
În cadrul reuniunii au fost analizate și dificultățile întâmpinate în implementarea proiectelor, inclusiv întârzieri generate de procedurile de achiziții publice și de contestațiile depuse în cadrul licitațiilor.
Autoritățile au transmis că proiectele aflate temporar în dificultate ar trebui sprijinite pentru a continua implementarea, în loc să fie supuse automat unor reduceri de buget sau restructurări.
Discuții despre continuarea cooperării cu Elveția
Pe agenda reuniunii s-a aflat și viitorul colaborării dintre România și Elveția, în contextul dezbaterilor din statul elvețian privind crearea unui mecanism mai stabil de sprijin pentru reducerea disparităților economice în Europa.
Partea română susține dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, care să permită planificarea proiectelor pe termen lung și extinderea apelurilor competitive pentru selectarea beneficiarilor.
O direcție discutată pentru următoarea etapă a programului este lansarea unor competiții mai ample de proiecte, care să permită accesul unui număr mai mare de instituții, companii și organizații la finanțare și să stimuleze colaborările dintre parteneri români și elvețieni.
Investiții în sănătate, educație și IMM-uri
Fondurile elvețiene finanțează proiecte cu impact direct în economie și în serviciile publice, de la modernizarea infrastructurii și susținerea educației duale până la finanțarea IMM-urilor și creșterea eficienței energetice.
Programul are și o componentă economică importantă, în condițiile în care Elveția este unul dintre investitorii relevanți din România, cu prezență în sectoare precum industria farmaceutică, construcțiile și sistemul bancar.
Autoritățile române consideră că proiectele finanțate prin contribuția elvețiană pot contribui și la obiectivul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prin promovarea unor standarde legate de transparență, guvernanță și responsabilitate financiară.
Te-ar putea interesa și Pîslaru, despre situația fondurilor din PNRR: Gradul de absorbție depășește 60%