Curs militar obligatoriu de până la 42 de zile
Republica Moldova pregătește o schimbare importantă în felul în care își instruiește cetățenii pentru apărare. Bărbații care au trecut de 27 de ani, dar nu au împlinit 55 de ani, și care nu au făcut armata ar putea fi obligați să urmeze un curs militar de până la 42 de zile, potrivit Europa Liberă Moldova.
Cursul se numește „pregătire militară inițială”, dar, în practică, ar însemna că bărbații care nu au trecut prin armată vor învăța noțiuni de bază despre apărare, disciplină militară, tactici de luptă și folosirea armelor. De asemenea, elevii din clasele X-XII și cei din învățământul profesional tehnic ar putea studia, opțional, „Educația patriotică a tinerei generații”.
Cine ar putea fi chemat la cursul militar
În prezent, în Republica Moldova, serviciul militar în termen durează 12 luni și este obligatoriu pentru bărbații de până la 27 de ani care nu au studii superioare. Mai există și serviciul militar cu termen redus, de trei luni, pentru persoanele cu studii superioare, dar și catedra militară, care poate fi urmată voluntar în timpul studiilor universitare sau postuniversitare.
Noua pregătire militară inițială îi vizează pe cei care au depășit vârsta de 27 de ani și nu au făcut nici serviciul militar în termen, nici serviciul militar cu termen redus.
„Această formă a serviciului va fi obligatorie, precum este actualmente serviciul militar în termen și cel cu termen redus”, a declarat pentru Europa Liberă Moldova colonelul în rezervă Alexandru Roman, consultant al Ministerului Apărării pentru acest proiect. Potrivit proiectului, cursul nu ar urma să dureze mai mult de 42 de zile.
De ce spune Ministerul Apărării că este nevoie de această instruire
Ministerul Apărării de la Chișinău susține că există o problemă mare în sistemul actual. După 27 de ani, bărbații care nu au făcut armata ajung în rezerva Forțelor Armate, dar fără să aibă o pregătire militară reală. Colonelul în rezervă Alexandru Roman a numit situația un „paradox”.
„Îi treci în rezerva Forțelor Armate și fac parte din rezervă, dar nu au, de fapt, nicio pregătire. În situații diferite cu care se poate confrunta statul, această rezervă nu știe să mânuiască arma, nu are deprinderi în domeniul militar și, practic… o trimitem la moarte”, a explicat el pentru Europa Liberă Moldova.
Oficialii spun că instruirea nu ar fi doar teoretică. Cei chemați la cursuri ar putea învăța cum funcționează Armata Națională, ce înseamnă apărarea teritoriului, ce tipuri de arme există și cum se folosesc.
Ar putea învăța inclusiv cum să reacționeze la drone
Colonelul Vadim Bulgaru, șeful direcției politici resurse umane din cadrul Ministerului Apărării, spune că noua pregătire ar fi o formă minimă de instruire pentru cetățeni.
„Cetățeanul Republicii Moldova să cunoască măcar ce este Armata Națională, ce este apărarea teritoriului, ce este patria, ce tipuri de armamente sunt, ce tipuri de tactici de luptă sunt, disciplină militară”, a declarat Vadim Bulgaru pentru Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă notează că persoanele chemate la cursuri ar putea învăța și ce trebuie să facă atunci când văd o dronă inamică. Este unul dintre detaliile care arată de ce subiectul a devenit important pentru Chișinău, într-o perioadă în care războiul din Ucraina a schimbat radical discuția despre apărare în regiune.
Femeile nu ar urma să fie obligate să urmeze această pregătire, dar ar putea participa voluntar. Vadim Bulgaru spune că această variantă ar fi utilă mai ales pentru femeile care vor să intre în serviciul militar prin contract sau să urmeze o carieră militară.
Ce se întâmplă dacă persoana chemată este angajată
Cursul ar urma să se aplice și celor care au loc de muncă. Proiectul prevede că angajatorul trebuie să-i permită salariatului să participe la instruire și să-i păstreze postul în perioada în care lipsește. Alexandru Roman susține că nu ar fi o povară mare pentru angajatori, pentru că vorbim despre o perioadă mult mai scurtă decât serviciul militar clasic.
„Nu va trebui să-l aștepte pe lucrător 12 sau 3 luni, așa cum e în cazul serviciului militar în termen”, a spus acesta.
Încorporarea ar urma să se facă prin rotație, pe baza unor planuri anuale. În Republica Moldova există 11 centre militare teritoriale unde cetățenii sunt luați în evidență și unde poate avea loc instruirea.
Cine poate fi scutit de la cursul militar
Proiectul prevede și excepții. Ar putea fi scutiți cei declarați inapți medical pentru serviciul militar, cei care au absolvit catedra militară și cei care refuză serviciul militar din motive de conștiință, opțiune permisă prin lege. Nici persoanele care au cazier penal nu ar putea urma pregătirea militară inițială. De asemenea, unii cetățeni ar putea cere amânarea încorporării dacă au probleme familiale sau trebuie să își continue studiile.
Potrivit proiectului, pregătirea militară inițială s-ar face, de regulă, de două ori pe an, în perioadele aprilie-iulie și octombrie-ianuarie. Studenții ar putea cere să fie chemați în vacanța de vară.
Ce statut ar avea cei chemați la pregătire
Pe durata pregătirii, cetățeanul ar avea statut de militar în pregătire și ar primi gradul militar de „soldat clasa III”. Proiectul prevede că militarii în pregătire pot primi soldă bănească. Dacă termină cu succes cursul, ar putea primi și premii bănești, dar nu mai mult de trei solde lunare.
O prevedere importantă apare în cazul mobilizării. Dacă Republica Moldova declară mobilizarea, cei care au trecut prin pregătirea militară inițială ar putea fi transferați în serviciul militar la mobilizare.
„Educația patriotică” ar putea ajunge în licee
Proiectul introduce și ideea unei discipline opționale pentru elevii din clasele X-XII și pentru cei din învățământul profesional tehnic. Materia s-ar numi „Educația patriotică a tinerei generații” iar scopul ei este formarea unei „culturi de securitate” și pregătirea tinerilor pentru situații de criză și pentru provocări de securitate.
Totuși, Valentina Olaru, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat pentru sursa citată că instituția nu a fost anunțată despre această inițiativă în forma prezentată de Ministerul Apărării.
„Ne vine greu să ne pronunțăm acum referitor la viziunea Ministerului Apărării aici. Cu siguranță nu va fi disciplină de studiu. Poate vor fi anumite activități extrașcolare, non-formale, dar nicidecum nu va fi disciplină ca parte componentă a curriculei”, a spus Valentina Olaru.
Ea a precizat că disciplinele opționale sau activitățile extrașcolare trebuie evaluate de Consiliul Național pentru Curriculum și trebuie să respecte politicile educaționale. De cealaltă parte, Alexandru Roman, consultantul Ministerului Apărării, susține că Ministerul Educației a dat aviz pozitiv proiectului pe 11 iunie, cu o corectare privind modul în care vor fi stabilite programele curriculare.
Dacă va fi adoptat de Parlament, proiectul ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, documentul trebuie să treacă prin dezbatere publică și prin procedurile legislative.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO