Dezbaterea ‘Perspectivele transformării educației în România și în Regiunea UE a Dunării’, dedicată găsirii unor soluții care să conducă la o aliniere mai flexibilă a ofertei educaționale în raport cu cerințele aderării României la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), se va desfășura, pe 17 septembrie, la Casa Academiei.
Potrivit organizatorilor, evenimentul, la care sunt invitați 70 participanți, inclusiv vorbitori și participanți online – experți în educație și în inovare socială; lideri ai asociațiilor profesionale, organizațiilor partenerilor sociali, ale elevilor și studenților și jurnaliști -, își propune, totodată, adoptarea unui set de propuneri concrete privind pașii care trebuie urmați de societatea românească în cadrul unei educații responsabile și etice privind inteligența artificială (AI), precum și explorarea unor căi privind transformarea instituțională academică internă, utilizând parteneriatele comune aferente platformei europene ‘Uniunea Competențelor’.
‘Masa rotundă europeană este gândită pe două axe, una fiind cea inspirată de încurajarea din partea societății civile de a corecta anumite hibe care există în procesul de aderare oficial la OECD. Și aici este vorba de faptul că, într-adevăr, așa cum spune negociatorul șef din partea MAE, noi am încheiat cu succes aproape toate capitolele din punct de vedere tehnic. Însă decizia adevărată și dificilă este atunci când se va lua o anumită hotărâre la nivel politic – al secretarului general OECD și al statelor membre. Iar în situația în care o țară este într-o situație delicată, de deficit bugetar, financiar atât de mare, nu este momentul cel mai fericit atunci să încerce această aderare decât dacă reușește să-și suplinească sau să-și facă temele restante, care nu sunt de ieri de azi, sunt de acum mult mai mulți ani în urmă’, a declarat, pentru AGERPRES, Sever Avram, profesor asociat, coordonator general Catedra Internațională Onorifică ‘Jean Bart’.
Profesorul Avram a susținut că, potrivit ultimului raport al OECD asupra educației, România este citată în mod clar, într-un mod foarte negativ, pentru că 25% dintre tinerii până în 24 de ani nu merg nici la școală și nici nu lucrează, n-au niciun fel de activitate.
‘Asta înseamnă că este o problemă de fond, nu una de formă legată de aderare. La suprafață sunt problemele legate tot așa de faptul că ne aflăm pe ultimul loc la testul PISA, adică în sensul că nu există o corelare reală în raport cu exigențele de reconversie profesională și de ridicarea competențelor pe care o pretind nu numai OECD, ci și Comisia Europeană și rezultă și din ceea ce noi înșine ne-am asumat prin PNRR. Așadar, în fond, noi am vrea să facem puțină conștientizare a faptului că dialogul cu mediul academic în special, dar cu societatea civilă în general ar trebui să fie mult mai intens între factorii guvernamentali ca, în primul rând, Secretariatul General Guvernului, care coordonează întregul proces de aderare. Și să se iasă din practica doar acestor conclavuri foarte restrânse în care maxim oamenii de afaceri de mare calibru sunt invitați să își spună opinia și, în intervalul care ne-a mai rămas, ar trebui gândită o foaie de parcurs reactualizată în raport cu strategia națională de aderare’, a punctat Avram.
În strânsă corelație cu acest aspect se situează, potrivit lui Sever Avram, strategia națională AI.
‘Ar fi ideal ca aceasta să fie ca o pedală de sprijin a acestei aderări, în cazul în care noi am reuși să îndeplinim cerințele pe care ni le-a pus și, în acest sens, în noul regulament AI al Comisiei Europene. Avem o strategie națională, dar care este foarte criticată, chiar de mediul privat, pentru că avem șase instituții care se ocupă în paralel și care uneori se suprapun ca și competențe și atribuții cu privire la procesul de implementare AI și de aici rezultă aspecte, evident, și unele mai pitorești, mai incitante pentru presă, cum ar fi dezinformarea, fake news, campaniile prin social media, prin care s-au perturbat procesele democratice în România, dar sunt și aspecte mai modeste, mai mărunte. Cele legate, de pildă, de faptul că tehnologiile AI sunt, într-adevăr, neutre din punct de vedere etic, numai că cei care iau decizii sau care le utilizează din spatele tehnologiei nu sunt deloc, totdeauna, atât de etici în comportamentul lor’, a subliniat profesorul.
El a atras atenția că fără o racordare la componenta de antrenare, soft skills, în special cea legată de gândirea critică și autocritică, fără o racordare la un set de valori cu adevărat proactive europene, întreaga operă de implementare a AI ar putea să fie sortită a eșecului.
Potrivit organizatorilor conferinței, depinde, de aceea, în primul rând de decidenți, dar și de fiecare dintre actorii implicați să convertească în oportunități viabile punctele-cheie propuse dezbaterii, prin care să fie finalizată cu succes atât aderarea României la OECD, cât și transpunerea până în 2027 a foii naționale de parcurs emergente referitoare la AI, inclusiv prin înglobarea consecințelor sale etic-stimulative în cadrul procesului educațional încununat de succes pe tot parcursul vieții.
Evenimentul se va desfășura cu ocazia aniversării a 13 ani de la lansarea Catedrei Internaționale Onorifice ‘Jean Bart’ (CIO-SUERD) și a 28 ani de la fondarea Eurolink House of Europe, fiind organizat de Fundația Eurolink House of Europe în parteneriat cu centrul european ‘Robert Schumann’, sub egida programului CERV al Comisiei Europene, cu sprijinul Academiei Române. AGERPRES/(A, AS – redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Sursa foto: ciosuerd.houseofeurope.ro