Anul școlar 2025–2026 este amenințat de un debut tensionat, pe fondul conflictului deschis între Ministerul Educației și sindicate. Asta după ce, aceștia din urmă au anunțat clar și răspicat că școala nu va începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de calendarul anului școlar.
Marți, 12 august, a zecea zi a protestelor sindicaliștilor din Educație FOTO Adevărul
După nouă zile de
manifestații, negocierile dintre premierul Ilie Bolojan, ministrul
Educației Daniel David și reprezentanții federațiilor sindicale
au eșuat. Membrii principalelor sindicate din învățământ s-au
adunat din nou, marți, 12 august, în fața Ministerului Educației,
fiind cea de-a zecea zi în care își vociferează nemulțumirile.
Sindicaliștii au anunțat clar și răspicat că școala nu va
începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de structura
anului școlar. Ba mai mult, au programat un miting național în
București la care ar urma să participe peste 30.000 de membri.
Poziția
părinților: „Educația este o investiție, nu o cheltuială”
Contactat de Adevărul, Cătălin Nan, președintele Federației
Naționale a Părinților, atrage atenția asupra faptului că
protestele afectează direct familiile și climatul de încredere
între școală și comunitate.
Principala îngrijorare o reprezintă
lipsa predictibilității anului școlar și efectele perturbării
acestuia asupra organizării familiale și integrării elevilor după
vacanță.
„Din perspectiva părinților, principala preocupare, zi de zi,
până la urmă este predictibilitatea și stabilitatea anului școlar
și a sistemului. Este clar că o eventuală amânare sau perturbare
a acestei stabilități, are efecte directe în planificarea
familială, în integrarea copiilor după vacanțele de vară și,
mai ales, în climatul de încredere între școală, elevi și
familii, care parcă se distruge de la an la an. Parcă se lucrează
la subminarea acestui climat de încredere: ba că părinții sunt de
vină, ba că profesorii, ba că Ministerul, ba că banii sunt de
vină. An de an, parcă intrăm cu probleme mai mari”,
spune el.
El
subliniază și
lipsa unei analize de impact și caracterul accelerat al adoptării
măsurilor:
„Măsurile au fost adoptate într-un calendar accelerat și cu o
consultare publică limitată. Cred că aici e și marea nemulțumire.
Fără să avem o analiză de impact publicată. Aceste aspecte
alimentează întrebări și îngrijorări legitime.”
Liderul Federației Naționale a Părinților spune nu doar că a
luat act de anunțurile sindicatelor, ba chiar le este solicitat un
punct de vedere și urmează să aibă loc o întrevedere față în
față. Cătălin Nan afirmă că îi susține pe profesori, însă
face, încă o dată apel la un dialog real, pentru găsirea unei
soluții echitabile, pentru toate părților implicate.
„Ca Federație
reprezentativă, vreau să fie foarte clar că respectăm dreptul
cadrelor didactice de a-și susține revendicările lor. Prin
mijloace legale, chiar și prin boicot. Facem
însă un apel către toate părțile implicate: Ministerul
Educației, sindicate, ISJ-uri, să continue dialogul și să
clarifice fundamentarea acestor măsuri. Să ajungă la un punct de
înțelegere, pentru că noi acum suntem doar exponenții care
suferim în urma acestor și măsuri și proteste.
Ar trebui să existe
o comunicare transparentă și cu părinții și cu elevii, pentru a
minimiza orice efect negativ”,
afirmă Cătălin Nan.
În
viziunea părinților, educația trebuie privită strategic:
„Un
alt aspect este faptul că educația nu trebuie privită ca o
cheltuială, cum sunt privite și celelalte ministere. Din punctul
nostru
de verdere, educația
este o investiție, pe termen mediu și lung, în cetățenii
României, prin copii. Înțelegem că este o criză, că trecem
printr-o perioadă foarte dificilă, dar investițiile în educație
trebuie să continue.”
Soluția
propusă este una radicală
și diametral opusă situației actuale:
„Soluția
ar fi să se abroge aceste măsuri, să își asume Guvernul Bolojan
abrogarea acestor măsuri și chiar să investească mai mult în
educație”, a
concluzionat Cătălin Nan.
Expert în
educație: „E despre orice altceva, nu despre copii”
Perspectiva
Gabrielei
Bartic, expert în educație și COO Brio, se
îndreaptă asupra victimelor acestui război dintre profesori și
stat. Nimeni alții decât elevii.
„Neînceperea
anului școlar la termenul stabilit are implicații de cele mai
diverse pentru sistem, primul și cel mai la îndemână fiind
scurtarea efectivă a timpului destinat educației pentru elevi.
Îndrăznesc așadar, ca și în cazul grevei precedente, să spun că
principalul pierzător sunt copiii. Apoi, firesc, profesorii care, în
loc să revină la clasă în activitatea obișnuită, revin într-un
sistem în plin haos”,
afirmă ea.
Bartic
observă,
de asemenea, o fractură în
rândul personalului din educație,
dar o divizare
socială.
„Aici
avem discuția dacă profesorii vor adera cu toții la mișcarea
sindicală și în ce măsură se (mai) simt aceștia reprezentați
de actualii lideri sindicali. Unii
susțin mișcarea sindicală, alții nu, acest lucru neînsemnând că
sunt aliniați cu măsurile de austeritate. Și apoi societatea în
general, pentru că nu cred că avem mai mult de 20-30% dintre
gospodării care nu sunt afectate de perturbarea anului
școlar.”
Critica
majoră a sa,
în acest conflict:
copilul nu mai este centrul preocupărilor reale ale actorilor
implicați.
„Educația
e despre copii și felul în care ei pot deveni cetățeni mai buni
ai acestei țări. (…) Nici măsurile de austeritate nu sunt
gândite având copilul în prim plan, dar nici lupta sindicală nu
e. Și când în educație e despre orice altceva – catedre, norme,
salarii, nesiguranța adulților – să ne ascundem în spatele
copiilor e cinic și mic. Adulții sănătoși nu fac asta.”
„Un
divorț toxic”
Pentru a descrie atmosfera actuală, expertul în educație
folosește o metaforă puternică:
„Suntem ca
în cazul unui divorț în care niciunul dintre părinți nu îl mai
ascultă, crede sau suportă pe celălalt, dar pretind că tot ce fac
e în numele copiilor. Nu mai e demult despre copii, e despre două
monologuri strigate în care copiii sunt doar argumente golite de
sens.”
În privința soluțiilor, Gabriela Bartic propune o schimbare
radicală de atitudine în dialog.
„Dialogul poate fi
restabilit dacă actorii sunt dispuși să înțeleagă unii că
măsurile sunt decise, și tot ce putem face e să găsim modalități
în care aceste măsuri să afecteze copiii și adulții cât mai
puțin, în puncte cât mai puțin vulnerabile (…) iar ceilalți –
că orice schimbare are nevoie de timp pentru acceptare și de mult
dialog și spațiu de discuții pentru ca ele să fie internalizate,
dacă nu acceptare”,
este
specialista de părere.
În opinia sa, problema centrală nu este doar austeritatea, ci
blocajul total.
„Acum, nimeni pare
că nu mai vrea să avanseze. Și acest tip de blocaj e ce e mai rău
pentru sistem. Și, obsesia mea, pentru copii, care nu doar că nu
înțeleg nimic, dar nici nu îi văd pe adulții din jurul lor
siguri pe acțiunile lor”,
a
conchis Gabriela Bartic.
Puncte
comune și divergențe
Ambele voci confirmă
că elevii sunt principalii afectați, că lipsește dialogul și
fundamentarea clară a măsurilor. Atât președintele Federației
Naționale a Părinților,
cât și experta în educație, observă comunicarea
deficitară și cer implicarea reală a tuturor părților.
Gabriela Bartic consideră că
schimbările sunt deja adoptate și că soluția realistă este
adaptarea și minimizarea impactului, nu anularea completă.
Criza
actuală din educație rămâne rezultatul unui lanț de decizii
politice accelerate, slab comunicate și insuficient fundamentate, la
care s-a adăugat o ruptură de încredere între Guvern, profesori,
părinți și elevi.
Boicotul începutului de an școlar riscă să
genereze pierderi irecuperabile în timp de predare, să adâncească
polarizarea socială și să erodeze, suplimentar, credibilitatea
instituțiilor educaționale, atrag atenția cei doi experți.