Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, miercuri, la Palatul Cotroceni, la conferinţa „România şi OCDE – Principalul proiect de ţară după NATO, UE şi Schengen”, eveniment organizat de Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.
El a dat ca exemplu o măsură care ar fi fost deja preluată de Ministerul Educației, conform lui Marcel Ciolacu: „Și dau un exemplu concret, care vine din educație: preluarea unei recomandări OCDE a produs o inițiativă majoră de evaluare și consolidare a sistemului de învățământ din România. Ministerul Educației și Cercetării a trecut, astfel, la aplicarea unei soluții moderne. să se aplice în domeniul educaţiei, la recomandarea OCDE”.
Apoi Marcel Ciolacu a prezentat în ce constă aceasta:
„Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii, toate gestionate digital. Iar aceste evaluări vor influenţa direct salariul dascălilor.
Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanţa actului de educaţie, o aşteptare unanimă la nivelul societăţii.
Este un exemplu din zecile de progrese concrete acumulate în ultimul an şi jumătate, parcurs în care am reuşit să obţinem 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE care ne evaluează, aproape jumătate din totalul necesar”, a spus Marcel Ciolacu.
Discursul integral, mai jos în articol.
Informații de context
În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”
În ianuarie anul acesta, ministrul Educației și Cercetării a afirmat că indicatorii pentru creșterea veniturilor cadrelor didactice performante vor fi gata la sfârșitul lunii mai.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre salarizarea bazată și pe criteriul performanței la profesori. Aceasta este de părere că, în baza unui salariu decent, prestația la clasă ar trebui să dovedească performanță școală.
În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.
Amintim că, pe 1 aprilie 2024, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.
Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.
- „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.
Pe 8 decembrie 2024, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.
Pe 15 ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.
Discursul integral al premierului Marcel Ciolacu:
„Mulțumesc pentru invitație și pentru inițiativa organizării acestei conferințe. Este o discuție esențială despre viitorul și stabilitatea țării, care vine într-un moment extrem de oportun.
Imediat după am preluat primul mandatul de premier, am anunțat că aderarea la OCDE este cel mai important obiectiv strategic pentru dezvoltarea și modernizarea României. De aceea, cred că trebuie să folosim orice prilej, cum este și cel de azi, ca să le explicăm românilor de ce acesta merită să fie un efort național. Pentru că apartenența la OCDE înseamnă investiții mai mari, un rating de țară mai bun, un cadru de concurență echitabil pentru companii și un sistem fiscal în care resursele vor fi utilizate mai eficient.
Pe scurt, o administrație publică mai performantă. Înseamnă a îmbunătăți viața fiecărui român, prin servicii sociale moderne, la noi standarde ale calității. Și dau un exemplu concret, care vine din educație.
Preluarea unei recomandări OCDE a produs o inițiativă majoră de evaluare și consolidare a sistemului de învățământ din România. Ministerul Educației și Cercetării a trecut, astfel, la aplicarea unei soluții moderne. Profesorii din România vor fi evaluați anual de pe o platformă online, cu analize ale performanței elevilor și feedback de la colegii și directori ai școlilor, toate gestionate digital. Iar aceste evaluări vor influența direct salariul dascălilor.
Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanța actului de educație, o așteptare unanimă la nivelul societății. Este un exemplu din zecile de progrese concrete acumulate în ultimul an și jumătate, parcurs în care am reușit să obținem 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE care ne evaluează, aproape jumătate din totalul necesar. Suntem obligați să menținem același ritm susținut și în acest an ca să obținem toate avizele rămase. Suntem ca într-o cursă de maraton, unde anduranța este decisivă.
Adevărul este că aderarea la OCDE, gestionată simultan cu finalizarea PNRR, reprezintă cel mai dur, complex și sofisticat examen administrativ dat de România de la integrarea europeană încoace. A trebuit să învățăm să lucrăm aplicat, în echipe largi și într-un format interministerial, pe cele 26 de domenii de activitate unde suntem evaluați la sânge, pentru a atinge standardele țintite.
Însă dacă facem un calcul de efort versus beneficii, avantajele sunt uriașe. Conform previziunilor Băncii Naționale a României, cât și a celor venite dinspre mediul privat, intrarea în acest club select va deschide economiei românești oportunități enorme. Și fac o paralelă cu ceea ce a însemnat pentru dezvoltarea țării efectul aderării noastre la Uniunea Europeană.
În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României, la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator se îndreaptă spre aproape 80%. Asta înseamnă că România a recuperat anual, în medie, peste două puncte procentuale din acest decalaj. În procesul de convergenţă, un rol-cheie l-a avut și creşterea productivităţii muncii – cea mai rapidă din centrul și estul Europei! Această creștere a fost susţinută semnificativ de o majorare solidă și constantă a volumului investiţiilor străine directe, generate de apartenența la Uniunea Europeană.
Astăzi, noi avem un Proiect de Țară, iar acesta se numeşte aderarea la OECD. Este mesajul cel mai clar al României că doreşte să intre în rândul ţărilor dezvoltate. Dimensiunea acestei reușite, ca efect economic, este covârșitoare: în momentul în care intrăm în OECD, în primul an fiscal, PIB-ul României poate creşte cu aproape 7 puncte procentuale! Asta înseamnă că până în 2030 avem șanse mari să atingem media europeană la un indicator extrem de relevant, numit PIB pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare. Asta va aduce României acces la finanțare și la capital mult mai ieftine, plus un avans masiv în clasamentul destinațiilor de investiții. Mai mult, vom avea un loc la masa unde se decid marile politici fiscale și economice cu impact global.
Integrarea euro-atlantică, la NATO şi la Uniunea Europeană, a deschis o oportunitate istorică pentru națiunea noastră. Aderarea la OCDE, cuplată cu integrarea deplină în Schengen și finalizarea PNRR, reprezintă momentul de grație al dezvoltării României moderne. Asta presupune să ducem însă până la capăt reforme substanțiale, să accesăm 100% fondurile europene disponibile și să accelerăm procesele de convergență economică.
Noi ne-am obișnuit să facem progrese majore când întreaga societate se aliniază în spatele unui ideal național. Când clasa politică, alături de sectorul privat și de profesioniștii din societatea civilă reușesc să formuleze un obiectiv strategic la nivel politic, social și economic. Și apoi să-i urmărească aplicarea printr-o presiune publică eficientă și constantă asupra tuturor instituțiilor care au un rol esențial în acest proces.
Eu cred că aderarea la OCDE este un asemenea moment crucial pentru viitorul României. Este o șansă istorică de a ne recâștiga coeziunea socială și solidaritatea națională și de a împlini un destin ambițios, pe care România îl merită din plin: acela de a deveni o putere economică europeană!
Pentru că doar un stat cu o economie puternică poate spera, în lumea de azi, să fie o voce care să conteze efectiv la nivel internațional”.