Facultățile de litere și limbi străine au nevoie de o reformă care să le ajute să treacă peste „provocările diverse” și pentru a contribui inclusiv la contracararea analfabetismului funcțional. Printre soluțiile discutate în cadrul unei întâlniri la Sibiu se numără introducerea masteratului pentru profesorii care vor să predea la liceu, integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în activitățile didactice și de cercetare, precum și studierea limbilor moderne pentru minim 2 ore pe săptămână la specializările nefilologice.
Timp de 2 zile, în perioada 21-22 martie 2024, la Sibiu reprezentanți ai învățământului filologic românesc de stat au discutat despre tendințele și provocările din acest domeniu. Au participat prorectori, decani, prodecani, directori de departament, directori ai centrelor pentru studii de doctorat, membri ai comisiilor de specialitate ARACIS și CNATDCU, dar și oficiali, precum consilierii Ministerului Educației și Cercetării Sorin Costreie și Mircea Bertea. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost organizatoarea evenimentului, tot ea publicând șapte concluzii în urma cărora au ajuns în urma dezbaterilor. Concluziile reprezintă propuneri de îmbunătățire a domeniului, fiind susținute, așa cum e menționat într-un material postat pe pagina de internet a universității, în unanimitate.
Foto: ULBS
Filologia românească, față în față cu provocările
În primul punct, participanții la dezbatere au fost de acord să evidențieze faptul că domeniul se află în fața unor provocări care vin din toate direcțiile. Intervențiile sunt necesare pentru a combate analfabetismul funcțional.
„Filologia românească traversează, la toate nivelurile sale de studiu, o perioadă de provocări diverse, atât de natură educațională, științifică și profesională, cât și de ordin economic, social, tehnologic și cultural. În aceste condiții, se impun acordarea unei atenții constante creșterii (sau, cel puțin, păstrării) standardelor de calitate educațională din domeniul filologic, precum și reafirmarea relevanței educației filologice pentru societatea românească actuală. În lumea de azi, filologia este nu numai câmpul de studiu care asigură o comunicare precisă, nuanțată și eficientă (și care combate astfel fenomene precum manipularea și dezinformarea), ci și modul cel mai firesc de a contracara analfabetismul funcțional prin formarea deprinderilor necesare procesului de comprehensiune”.
Intervenții în legislație: masterat pentru predarea în liceu
Al doilea aspect evidențiat ține de calitatea predării în liceele din România. Unul dintre punctele asupra cărora atrag atenția participanții dezbaterii de la Sibiu este pregătirea profesorilor. Aceștia susțin că modulul psihopedagogic e important, dar că pentru o funcție didactică în liceu este nevoie de o pregătire profesională la nivel de masterat.
„Un pas necesar pentru recunoașterea statutului și a relevanței educaționale a filologiei îl constituie corectarea urgentă a unor anomalii legislative, precum aceea care prevede că funcția didactică de profesor în învățământul liceal poate fi ocupată doar pe baza absolvirii cu examen a licenței în domeniul postului și a unor programe de formare psihopedagogică (modul de formare sau masterat didactic). Fără a nega importanța pregătirii psihopedagogice, considerăm, totuși, că legislația românească nu poate să ignore nici importanța vitală a pregătirii profesionale de nivel masterat în cazul profesorilor care ocupă posturi în domeniul liceal”.
În acest context, e de menționat că la sfârșitul anului trecut, decanele Facultăților de Litere și de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București (UB) au propus Ministerului Educației extinderea programului de licență la 4 ani pentru viitorii profesori de limba română în loc de 3 ani după introducerea sistemului de la Bologna. Propunerea a fost susținută și anunțată pentru a fi implementată de conducerea universității din București, iar demersul a fost susținut și de Facultatea de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). Conform edupedu.ro, și Institutul de Lingvistică al Academiei Române a anunțat că susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română.
Desigur, banii
Standarde de calitate și performanțe pot fi atinse doar dacă există și bani. Asta evidențiază și participanții întâlnirii. De la ULBS. Totuși, aceștia punctează că mai multe explicații vor fi transmise direct ministerului printr-un memoriu.
„Subfinanțarea cronică rămâne o problemă care afectează grav învățământul filologic superior din România, împiedicând universitățile de la fixarea realistă și atingerea progresivă a unor standarde superioare de calitate și a unor indicatori crescuți de performanță. În acest sens, participanții la întâlnire au elaborat un memoriu conținând o serie de propuneri de redimensionare a finanțării în domeniul Filologie, pe care îl vor trimite Ministerului Educației și Cercetării”.
Inteligența Artificială, în educație, dar fără a o exclude pe cea umană
Noile tehnologii nu puteau fi evitate în cadrul dezbaterilor. Conform concluziilor la care au ajuns reprezentanții facultăților de litere prezenți la Sibiu, IA nu poate fi ocolită. Dimpotrivă, aceștia propun integrarea tehnologiei în predare și în cercetare, dar subliniază că acest lucru trebuie să fie făcut critic, nu automat. Cu alte cuvinte, rolul și contribuția umană la cunoașterea fenomenelor specifice domeniului nu trebuie excluse.
„Într-o epocă a dezvoltărilor fără precedent în tehnologia informației, învățământul filologic nu poate să nu beneficieze de avantajele inteligenței artificiale. Prin urmare, recomandăm integrarea instrumentelor IA în învățarea și studiul limbilor. Totuși, considerăm crucial ca această integrare să se facă într-o manieră critică, nu automată, ci păstrând și valorificând constant (inclusiv în activitatea de evaluare) contribuția personală a subiecților umani la cunoașterea fenomenelor specifice domeniului. În acest sens, deși universitățile care găzduiesc programe de Filologie au avut deja varii inițiative privind această problemă, recomandăm elaborarea unui cadru național care să ghideze procesul de integrare a IA în activitatea didactică și de cercetare”.
Minim 2 ore de limbi moderne
În prezent, învățarea limbilor moderne se face într-un mod superficial în universitățile din România. O recunosc chiar reprezentanții acestor instituții. Acest lucru trebuie să se schimbe, spun ei, iar propunerea agreată la Sibiu este de minimum 2 ore pe săptămână de limbi moderne în cadrul specializărilor nefilologice la licență.
„Propunem ca, la toate specializările nefilologice din ciclul universitar de licență, studiul limbii moderne să se realizeze de-a lungul a cel puțin 4 semestre, cu minimum 2 ore pe săptămână. În viziunea noastră, acesta este minimul pentru ca învățarea limbilor moderne să se realizeze în mod real, nu doar formal, la nivel universitar”.
Limba română, peste tot
O altă concluzie este cea legată de disciplina Limba română.
„Propunem ca, la toate specializările nefilologice din domeniile fundamentale Științe sociale și Științe umaniste și arte, să se introducă o disciplină de studiu centrată pe comunicarea orală și scrisă în limba română, particularizată în funcție de specificul fiecărui domeniu”.
O rețea pentru promovarea reformei
Concluziile au fost enunțate, iar pentru ca propunerile să aibă ecou și să fie implementate, e nevoie de demersuri suplimentare. Astfel, reprezentanții facultăților de litere au intenția de a se conecta în cadrul unei rețele pentru a promova reformele propuse și de a ține pasul cu schimbările din filologie.
„Reprezentanții învățământului filologic românesc au convenit asupra oportunității creării unei rețele profesionale naționale a facultăților cu programe de studii în domeniul filologic, care să faciliteze comunicarea atât în cadrul comunității academice, cât și cu mediile externe”.
Foto principală: Ion Surdu/Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
