Copiii din mediul rural au acces mai limitat la consiliere școlară, în condițiile în care doar aproximativ trei din zece consilieri lucrează la sate. Deși noile măsuri propun angajarea a 500 de specialiști și asigurarea unui consilier la cel mult 500 de elevi, fostul ministru al Educației Mircea Dumitru avertizează că numărul posturilor este insuficient, iar problemele specifice școlilor din mediul rural riscă să rămână nerezolvate. Ce se întâmplă cu elevii care au nevoie de sprijin psihologic, dar nu au la cine să apeleze?
Mircea Dumitru, fost ministru al Educației Foto: Foto: Eduard Enea
În România, accesul la consiliere școlară depinde inclusiv de localitatea în care învață copilul. Potrivit datelor Ministerului Educației, citate într-o analiză Edupedu, în anul școlar 2025–2026, 2.399 de consilieri activau în mediul urban și 1.123 în mediul rural.
Situația este complicată de organizarea unităților de învățământ din sate. O școală cu personalitate juridică poate avea mai multe structuri arondate, aflate în localități diferite, iar consilierul trebuie să își împartă activitatea între acestea.
Mircea Dumitru, fost ministru al Educației, atrage atenția, într-o declarație pentru „Adevărul”, că simpla alocare a unui specialist unei școli nu garantează accesul efectiv al tuturor elevilor la consiliere: „Un consilier «în fiecare unitate cu personalitate juridică» sună bine, dar o școală-mamă din rural are adesea mai multe structuri arondate în sate diferite. Consilierul devine itinerant și ajunge rar la fiecare elev.”
De ce 500 de posturi noi nu sunt suficiente
Noile măsuri din programul de guvernare prevăd suplimentarea numărului de consilieri școlari cu 500 de posturi în perioada 2027–2028, în limita resurselor bugetare, și atingerea obiectivului de un consilier la cel mult 500 de elevi.
Datele existente arată însă o diferență considerabilă între această țintă și situația actuală. În anul școlar 2025–2026, România avea 3.539 de consilieri, iar unui specialist îi reveneau, în medie, 756 de elevi. Față de anul precedent, numărul consilierilor crescuse cu doar 44.
„La un raport de 500:1 ar fi nevoie de circa 5.350 de consilieri, adică de aproape 1.800 de posturi noi, nu de 500. Cu 500 de posturi în plus, raportul coboară doar la aproximativ 660 de elevi la un consilier”, explică acesta pentru „Adevărul”, adăugând că a calculat necesarul de personal pornind de la cifrele comunicate de Ministerul Educației, despre care precizează că prezintă neconcordanțe.
Mai mult, obiectivul de 500 de elevi pentru fiecare consilier nu este nou. Acesta a fost introdus prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, după ce norma anterioară prevedea maximum 600 de elevi.
În 2022, fostul ministru Sorin Cîmpeanu anunța că România ar trebui să ajungă la 10.000 de consilieri școlari până în 2027. La acel moment existau 3.138 de specialiști, iar în unele cazuri un singur consilier avea în responsabilitate până la 2.400 de elevi, conform spuselor sale.
„Ținta rămâne, așadar, o obligație legală neîndeplinită, nu o idee nouă”, subliniază Mircea Dumitru.
Ce probleme ale copiilor riscă să treacă neobservate
Lipsa accesului constant la un consilier poate afecta identificarea timpurie a dificultăților emoționale și comportamentale ale elevilor.
Potrivit declarațiilor fostului ministru, atunci când un specialist are în responsabilitate sute de copii, activitatea se poate concentra asupra situațiilor urgente, în detrimentul prevenirii problemelor.
Printre dificultățile care pot rămâne neobservate se numără anxietatea, retragerea socială, simptomele depresive, bullyingul, inclusiv cel online, conflictele familiale sau dificultățile de învățare neidentificate.
Există și riscul ca unele manifestări comportamentale să fie abordate exclusiv prin sancțiuni disciplinare, fără investigarea cauzelor, consideră acesta. În plus, consilierii școlari au și responsabilități legate de orientarea educațională și profesională a elevilor.
„Un consilier cu 500 de elevi poate face mai ales intervenție în criză, prea puțin prevenție”, mai spune fostul ministru.
Ce ar putea schimba situația în școlile de la sate
Mircea Dumitru consideră că extinderea serviciilor de consiliere trebuie adaptată realităților din mediul rural, unde distanțele dintre școli și lipsa specialiștilor îngreunează accesul copiilor la sprijin.
În opinia fostului ministru, măsurile anunțate riscă să fie insuficiente în lipsa unor stimulente pentru specialiștii din mediul rural, precum sporurile salariale, sprijinul pentru locuire sau decontarea navetei. Acesta indică și necesitatea unor soluții complementare, precum echipele mobile și teleconsilierea.
Teleconsilierea ar putea reprezenta o soluție complementară, fără să înlocuiască serviciile oferite direct în școli.
Fostul ministru propune și organizarea sprijinului psihologic pe trei niveluri: activități de prevenție pentru toți elevii, intervenții dedicate copiilor aflați în situații de risc și trimiterea rapidă către servicii clinice, prin colaborarea dintre școală, DGASPC și sistemul medical.
Milioane de euro pentru formarea specialiștilor. Ce se întâmplă după terminarea finanțării?
Un proiect care ar putea contribui la dezvoltarea serviciilor este ConsEDU, în valoare de 25,5 milioane de euro. Acesta urmărește formarea a 2.500 de consilieri și 2.000 de diriginți până în 2027, dotarea a 2.500 de școli cu instrumente de consiliere și dezvoltarea unei platforme informatice naționale, potrivit declarațiilor sale.
„Primesc mai multe match-uri dacă nu spun că sunt tată”. Dilema părinților singuri după divorț
Mircea Dumitru ridică însă problema continuității serviciilor după încheierea finanțării europene și consideră că eficiența programelor trebuie evaluată inclusiv prin efectele asupra elevilor: „Cred că măsurarea eficienței ar trebui să privească rezultatele, nu doar procesele: nu doar câte posturi sau câte ședințe de consiliere au existat, ci și bunăstarea elevilor, măsurată cu instrumente validate, în mod repetat.”
Conform spuselor fostului ministru, ar fi necesare și evaluări independente, date publice anuale, implicarea părinților și aplicarea efectivă a protocoalelor împotriva bullyingului.
„Este important ca elevul să știe cine este consilierul și cum ajunge la el, să primească ajutor în câteva zile, nu în câteva luni și să simtă că școala îl ascultă înainte de a-l sancționa”, completează acesta.
Pentru fostul ministru, problema nu se rezumă la numărul de specialiști angajați, ci și la modul în care autoritățile vor asigura funcționarea serviciilor pe termen lung.
„Întrebarea importantă despre orice promisiune de program nu este «dacă e o țintă bună?», ci «ce mecanism, ce buget și ce indicator o fac verificabilă?»”, conchide Mircea Dumitru.