Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026

Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026

Examenul de Bacalaureat 2026 reprezintă una dintre cele mai importante etape pentru elevii de clasa a XII-a, fiind momentul care încheie oficial anii de liceu și deschide drumul către facultate sau alte direcții profesionale.

Probele scrise la Bac 2026 încep pe 29 iunie cu Limba și literatura română, urmate de proba obligatorie a profilului și proba la alegere, conform calendarului oficial publicat de Ministerul Educației. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 7 iulie.

Modelele de subiecte pentru Bacalaureatul 2026 la Limba și literatura română, publicate oficial pe subiecte.edu.ro, oferă elevilor o imagine despre cum va arăta examenul și ce tip de cerințe vor avea de rezolvat. Elevii trebuie să demonstreze că pot înțelege și interpreta corect un text la prima vedere, să identifice idei importante și să formuleze răspunsuri clare și bine argumentate.

În cadrul examenului de Bacalaureat 2026, toate subiectele la Limba și literatura română sunt obligatorii, iar timpul de lucru este de trei ore, calculate din momentul distribuirii subiectelor. Punctajul maxim este de 100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu.

De asemenea, orice variantă de rezolvare corectă, care respectă cerința și demonstrează înțelegerea conținutului, poate fi punctată conform baremului.

Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026 – profil umanist

Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.

Am scris despre poezia lui Arghezi cu entuziasm două articole de fond în 1926, în Viața literară a lui Ion Valerian, urmat de F. Aderca, cu alte două editoriale.

În vara aceluiași an l-am cunoscut, fiindu-i prezentat la Capșa de Vladimir Streinu. Era un bărbat voinic, dar scund, cu timbrul vocal în falset, de o politeță protocolară exagerată; îți strângea mâna timp de câteva minute, rămânând în tot timpul descoperit și spunându-ți „domnia-ta”. Cine cunoștea violența de limbaj a pamfletarului rămânea uimit de acest aspect al omului privat. Mai târziu, l-am vizitat pe marele poet acasă și am putut cunoaște o altă rară vocație a omului: aceea a paternității, căreia îi datorăm și incomparabilele pagini din Cartea cu jucării. Arghezi nu mai frecventa cafeneaua, devotându-se integral familiei și Mărțișorului*, unde totul, de la împrejmuire și alei până la clădiri și plantații, a fost făcut cu munca și uneori cu brațele lui, ce e drept vânjoase. La masă tăcea, mastica încet și-mi spunea:

— Mănânc călugărește.

Conversația lui era uluitoare. Ca și în tabletele* sale, desfășura, când era în vervă, o trâmbă de metafore despre oameni și lucruri, cu caracteristici totdeauna inedite. Spre deosebire de scriitorii diluați, care scriu cum vorbesc, Arghezi vorbea cum scria, cu aceeași forță de viziune și de expresie scurtă, colorată. Același este stilul său epistolar, deferent* la culme, dar și de o bogăție metaforică neobișnuită. Am publicat, cândva, o scrisoare a lui, de intervenție în favoarea unei femei sărmane, mamă de copii, cu soțul mobilizat, trimisă în calitate de delegate de mahala, la data de 13 martie 1942. Un document uman impresionant… și o mică bucată literară! […]

Într-o vreme, poetul își deprecia manuscrisele –e vorba de cele destinate tiparului –, lăsându-le să fie aruncate la coș după întrebuințare, când nu erau colecționate de câte un redactor bibliofil și admirator al geniului său. Am fost, poate, primul care i-a atras atenția că manuscrisele unui mare scriitor trebuie păstrate de el, ca un patrimoniu prețios, care ar putea fi valorificat de către urmași. Se pare că Arghezi n-a lăsat fără urmare sugestia mea. […]

Arghezi n-avea imensa siguranță de sine pe care am constatat-o la unii contemporani ai săi, de calitate net inferioară. Se bucura când primea elogii pentru câte o poezie sau tabletă, ba chiar manifesta mirare.
— V-a plăcut? Vi se pare bună? Nu-mi dau seama.
Nu-i plăcea să-i spui:
— Maestre.
Și nici să fie întrebat:
— Ce mai scrieți?
Omul civil se dorea abstras de calitatea sa de scriitor. Înțelegea să fie scriitor exclusiv la masa lui de lucru, la care se așeza în fiecare zi, credincios și el aceluiași comandament latin: Nulla dies sine linea*.
Șerban Cioculescu, Amintiri

*Mărțișor (subst.) – denumirea locului în care Arghezi a trăit și a scris începând cu anul 1930
*tabletă (subst.) – articol scurt, pe o temă actuală, cu accente pamfletare
*deferent (adj.) – respectuos
Nulla dies sine linea. (în limba latină, în original) – Nicio zi fără un rând scris.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al cuvântului elogii și al secvenței în fiecare zi. 6 puncte
2. Menționează două particularități ale limbajului din textele scrise de Arghezi, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea lui Arghezi față de manuscrisele sale, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Arghezi nu mai frecventa cafeneaua Capșa. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Arghezi, aşa cum reiese din finalul textului dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă percepția asupra unei personalități se schimbă sau nu ca urmare a interacțiunii directe cu aceasta, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

• Subiectul al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos.
Scena XV
Corina, Ștefan

Rămasă singură, Corina îl privește îndelung pe Ștefan cum stă în șezlong și citește sau se preface că citește, într-o totală indiferență. După un moment de ezitare, face un pas spre el cu ceva decis în mișcare – „ce-o fi o fi” – și se adresează cu o anumită bravura în toată înfățișarea, dar fără bruschețe.

CORINA: În fond, dumneata de ce ții cu tot dinadinsul să fii interesant?
ȘTEFAN (se ridică în capul oaselor și se uită împrejur, ca și cum ar căuta să vadă cu cine vorbește): Eu?
Interesant? Dar nu țin deloc să fiu interesant.
CORINA (retezător): Foarte bine faci. Nici nu ești.
ȘTEFAN: Nu sunt, da să știi că nu-mi comunici nimic nou. Sunt treizeci și patru de ani – la 5 octombrie vor fi treizeci și cinci – de când știu cu precizie că nu sunt interesant. Nu făcea, zău, să pierzi baia și nici mie să-mi strici lectura, numai ca să-mi aduci la cunoștință o știre atât de veche. (Își reia cartea și se pregătește să-și continue lectura.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman scris după 1980.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema romanului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru romanul ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Modele de subiecte la Limba română pentru BAC 2026 – profil real

Barem de corectare a subiectelor de Limba română la Bac 2026

Barem de corectare a subiectelor de Limba română la Bac 2026 – profil umanist

Barem de corectare a subiectelor de Limba română la Bac 2026 – profil real

Calendar Bacalaureat 2026 – sesiunea iunie-iulie

• 2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
• 4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a
• 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 29 iunie 2026 – Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
• 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
• 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
• 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
• 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00-18:00)
• 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
• 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale

Calendar Bacalaureat 2026 – sesiunea de toamnă

• 14-21 iulie 2026 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au
• promovat examenele de corigențe
• 3-4 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 4 – 5 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 6 – 7 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
• 5 – 6 august 2026 Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 10 august 2026 Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 11 august 2026 Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 12 august 2026 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 13 august 2026 Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
• 18 august 2026 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise
• și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00)
• 19-20 august 2026 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 20-21 august 2026 Soluționarea contestațiilor
• 24 august 2026 Afișarea rezultatelor finale

Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.

”Pentru comunicarea notelor obținute la examenul național de bacalaureat, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz” se arată în ordinul dat de minister.

Vizualizarea propriei lucrări după afișarea rezultatelor inițiale

Ca și anul trecut, elevii care susțin examenul de bacalaureat pot solicita vizualizarea lucrării imediat după afișarea rezultatelor inițiale, înainte de a depune contestațiile.

”Candidatul poate solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal”, arată ordinul de ministru.

Regulament pentru examen de Bacalaureat 2026

Ministerul Educației a publicat, de asemenea, regulamentul de organizare a examenului de bacalaureat 2026 pentru elevi:

• (1) Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.
• (2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiți în examen.
• (3) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (4) Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.
• (5) Se interzice candidaților la examenul național de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• (6) Candidații care încalcă regulile menționate la alin. (3)-(5) sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.
• (7) Încălcarea regulilor menționate la alin. (3)-(5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidații „eliminați din examen” nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului național de bacalaureat.
• (8) În situații obiective, neimputabile candidatului, în care se decide anularea/rescrierea lucrării în centrul de examen, timpul destinat redactării lucrării scrise se poate prelungi, cu cel mult 1 oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Națională de Bacalaureat.
• (9) Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim pot părăsi sala de examen fără a primi subiectele. Candidații primesc subiectele numai dacă părăsesc sala de examen după expirarea timpului maxim destinat desfășurării probelor scrise.
• (10) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice care vizează organizarea și desfășurarea corectă a examenului național de bacalaureat și prevederile alin. (1)-(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte/dispozitive tip IoT care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.
• (11) După parcurgerea etapelor menționate la alin. (9), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) și mențiunea că au luat cunoștință de faptul că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3)-(5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

Sursă foto -Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE