„Doar dacă le ia Dumnezeu mințile celor de la PSD, doar așa ar putea juca împotriva țării”

Sindicatele amenință cu boicotarea noului an școlar

Reprezentanții sindicatelor din Educație au depus, astăzi, la Parlament peste 160.000 de semnături pentru susținerea unei inițiative cetățenești care urmărește modificarea Legilor Educației și anularea unor prevederi introduse prin Legea nr. 141/2025. 

Liderul sindical Marius Nistor a declarat cu această ocazie că actuala criză din învățământul preuniversitar generează nemulțumiri profunde în rândul profesorilor, părinților și elevilor. „Dacă politicienii vor continua să ignore problemele, noul an școlar ar putea fi boicotat prin proteste mult mai dure”. 

Nistor îi acuză pe guvernanți de cinism, aroganță și indiferență față de traiul greu al dascălilor, afectați de taxe mărite și venituri diminuate. „Din cauza lipsei de respect și a demotivării, mii de cadre didactice au părăsit deja sistemul. Statisticile arată o perspectivă sumbră: în următorii 5 ani, peste 30% din profesori se vor pensiona, mulți dorind pensionarea anticipată”, a mai precizat acesta. Nistor respinge criticile privind vacanțele lungi, amintind că peste 80% din personal are studii superioare de lungă durată, iar subfinanțarea cronică distruge educația.

Acțiunea de astăzi vine la doar câteva zile după marele protest din 17 iunie, din fața Guvernului, acolo unde s-au adunat peste 10.000 de profesori, din toate colțurile țării. Un protest în urma căruia liderii celor trei mari federații sindicale, Simion Hăncescu (FSLI), Marius Nistor (FSE „Spiru Haret”) și Anton Hadăr (Alma Mater), au fost primiți la grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților. Ulterior, sindicaliștii au fost invitați la discuții și de parlamentari AUR. 

Concret, delegația sindicală s-a întâlnit luni 22 iunie, cu deputații PSD Adrian Solomon, Florin Manole, fost ministru al Muncii, și Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, potrivit edupedu.  În cadrul discuțiilor, reprezentanții PSD le-au transmis liderilor sindicali că vor încerca le să faciliteze o întâlnire cu președintele partidului, Sorin Grindeanu, și cu vicepremierul Marian Neacșu. 

Potrivit analiștilor consultați de Libertatea, schimbarea polilor de putere vine la pachet cu o schimbare de direcție a celor două partide, menită să atragă simpatie, voturi și susținere în rândul unei categorii extrem de numeroase de votanți. Pe de-o parte, PSD și AUR încearcă să-și consolideze capitalul de imagine plecând urechea la doleanțele poporului. Pe de altă parte, nici sindicatele nu sunt „ușă de biserică”: ele încearcă să forțeze instalarea cât mai rapidă a unui guvern, într-un context politic mai mult decât sumbru prin care trecem. Fiecare dintre acești actori își joacă rolul pe scena politică. La mijloc se află interesele a peste 240.000 de profesori nemulțumiți. 

Sergiu Mișcoiu, politolog: „PSD are o atitudine duplicitară”

„Consultările dintre sindicate și partidele politice pe teme precum legea salarizării sau legislația din educație sunt firești într-o democrație funcțională, însă faptul că doar PSD și AUR au ales să poarte aceste discuții cu reprezentanții profesorilor arată o slăbiciune a dialogului social din România”, a comentat pentru Libertatea politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș Bolyai.

Interesul politic al PSD pentru apropierea de sindicatele din educație, continuă Sergiu Mișcoiu, practic relația dintre social-democrați și mișcarea sindicală, are rădăcini vechi. „PSD a avut întotdeauna o relație foarte apropiată de sindicate și are interesul să se poziționeze de partea acestora. Totuși, multe dintre măsurile contestate astăzi, inclusiv proiectul actual al legii salarizării, au fost gândite și în perioada în care partidul se afla la guvernare. Din această perspectivă, există o atitudine cel puțin duplicitară în discurs”, spune politologul.

„AUR încearcă să capitalizeze electoral nemulțumirile profesorilor”

În același timp, Sergiu Mișcoiu consideră că și AUR încearcă să capitalizeze electoral nemulțumirile profesorilor și ale bugetarilor, profitând de statutul său de partid de opoziție. „AUR nu plătește costul guvernării și își permite să se consulte cu toate grupurile nemulțumite în încercarea de a transforma aceste revendicări în capital politic”, afirmă acesta.

Politologul atrage însă atenția că principala problemă este lipsa de implicare a partidelor de centru-dreapta în dialogul cu sistemul de educație. În opinia sa, PNL, USR și UDMR nu au reușit să construiască o ofertă credibilă pentru profesori și riscă, astfel, să piardă o categorie importantă de alegători. „Dacă vor abandona acest domeniu și îl vor lăsa în brațele PSD și, mai ales, ale AUR, vor pierde o parte importantă din electoratul educat, un electorat care susține valorile europene și care se poate orienta spre votul de protest”, avertizează Mișcoiu.

În ceea ce privește educația, Sergiu Mișcoiu susține că actuala formă a proiectului legii salarizării nu răspunde așteptărilor personalului didactic și că solicitările de revizuire sunt legitime. „Din perspectiva educației, este o lege care nu favorizează deloc acest sector. Este perfect legitim să se ceară revizuirea ei și la fel de legitim ca protestele împotriva acestei abordări să fie ample”, afirmă politologul. Acesta consideră că eventualele modificări care ar îmbunătăți poziția educației în grila de salarizare ar reprezenta un câștig pentru sistem, indiferent de partidul care le-ar propune. „Dacă amendamentele vor veni în favoarea educației, ținând cont și de constrângerile bugetare, ar fi un lucru benefic pentru întregul sistem”, a mai precizat politologul. 

Florin Manole, fostul ministru al Muncii: „Draftul legii salarizării ar putea fi revizuit”

Pentru a finaliza Planul Național de Redresare și Reziliență, Parlamentul trebuie să voteze, printre altele, și legea salarizării bugetare. În caz contrar,  România va fi sancționată cu 771 de milioane de euro. 

Florin Manole, fostul ministru al Muncii din partea social-democraților, a declarat pentru Libertatea că, dacă PSD ajunge la guvernare, draful legii salarizării ar putea fi revizuit. „În primul rând, vreau să văd unde s-a ajuns cu acel proiect. La 9 martie, s-a adoptat în Guvern o notă prin care se stabilea calendarul acestei reforme. Până la 24 aprilie acesta a fost respectat întocmai. Însă el a continuat și după. Apoi, legea a fost lăsată într-un draft pe care, ulterior, ministrul Dragoș Pâslaru l-a lansat în dezbatere publică. Asta, înainte de a face vreo modificare. Domnul Pâslaru a declarat atunci că acesta este proiectul pe care l-a găsit. Și au început protestele în stradă: angajați din sănătate, din educație…”

Întrebat dacă draftul va mai fi modificat, Florin Manole a precizat că este foarte important de analizat ce anume a introdus ministrul Pâslaru în proiectul legii salarizării după ce a fost criticat de sindicate în stradă. „Contează să vedem ce anume a înglobat domnul Pâslaru și echipa din Ministerul Muncii în urma discuțiilor cu sindicatele și ministerele și a feedbackului pe care l-au primit. Trebuie văzut în ce măsură aceste lucruri, aceste amendamente, să le numim așa, modifică anexele, impactul bugetar și se încadrează în acordul pe care l-am semnat împreună PSD, PNL, USR și UDMR pentru această lege, acord care prevedea un impact de 8 miliarde”.

Un impact pentru care mai ales partidele de dreapta au insistat. „Opt miliarde ar trebui alocate de la buget în plus odată ce această lege ar urma să intre în vigoare de anul viitor. Asta înseamnă creșteri de salarii în sistemul bugetar. Modeste creșteri, aș spune”. 

Comentând aceste declarații, politologul Sergiu Mișcoiu a precizat că astfel de promisiuni pot avea o componentă electorală, însă nu sunt lipsite de fundament. Motivul? Legea salarizării, explică specialistul, așa cum a fost concepută, pune educația într-o zonă de marginalizare, de continuare a statutului de sector insuficient valorizat social în România.

„Acest lucru nu poate decât să îi frustreze pe cei care lucrează în domeniu. Este adevărat că orice promisiune de modificare a unei legi controversate are și o dimensiune populistă. Totuși, există argumente serioase pentru o regândire a sistemului de coeficienți, deoarece unele domenii sunt favorizate, iar altele sunt dezavantajate”, mai explică politologul. 

Zeno Daniel Sustac: „Avem de-a face cu jocuri politice, nu cu acțiuni sindicale”.

Acțiunea de astăzi a sindicatelor pare a fi doar o formă fără fond, inutilă, doar de ochii lumii, consideră președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației, Zeno Daniel Șuștac. „Pichetarea Parlamentului și depunerea unei inițiative cetățenești în plin tumult politic este ca și cum ai aprinde o lumânare în mijlocul unui incendiu și te-ai aștepta să fii apreciat pentru asta”, a declarat acesta pentru Libertatea. „Într-un context atât de haotic, chiar și revendicările legitime își diminuează eficiența până aproape de inutilitate. Ceea ce nu demonstrează decât un singur lucru: că avem de-a face cu jocuri politice, nu cu acțiuni sindicale”, consideră specialistul. 

La prima vedere, marile federații sindicale își desfășoară activitatea exclusiv în apărarea intereselor profesorilor și ale sistemului educațional. În practică însă, există percepția că anumite mesaje și poziționări ale liderilor sindicali se suprapun adesea cu interesele unor forțe politice. „Coincidență sau nu, discursurile promovate în această perioadă au părut să susțină indirect necesitatea instalării rapide a unui nou executiv, într-un moment în care scena politică era dominată de negocieri intense. Mesajul transmis de sindicate a fost unul clar: nemulțumirile din sistem sunt mari, societatea este tensionată, iar un guvern stabil trebuie instalat cât mai repede pentru a răspunde problemelor acumulate. Din această perspectivă, sindicatele au devenit, voluntar sau nu, actori ai unei ecuații politice  aflate în plină desfășurare”.

„Cererile sindicatelor, muniție pentru confruntările politice ale momentului”

De-a lungul timpului, continuă specilistul, relația dintre structurile sindicale și clasa politică a depășit, uneori, limitele dialogului instituțional firesc. Negocierile, consultările și apropierile dintre cele două tabere au avut, adesea, o anumită coloratură politică, ceea ce a alimentat suspiciunile privind independența reală a unor organizații care se declară echidistante. „Astfel de percepții sunt alimentate și de prezența unor persoane cu afinități politice evidente în structurile de conducere ale învățământului și în organizațiile sindicale. Chiar dacă există exemple de sindicalism autentic și independent, acestea sunt adesea considerate excepții într-un sistem în care conexiunile dintre administrație, politică și sindicate sunt greu de ignorat”.

În prezent, liderii sindicali solicită modificarea efectelor Legii nr. 141/2025 și mobilizează membrii pentru acțiuni de protest. „Problemele invocate sunt reale. Norma didactică, plata cu ora, dimensiunea claselor și condițiile de muncă reprezintă teme importante care necesită soluții. Totuși, există multe voci care susțin că astfel de subiecte ar trebui discutate într-un cadru instituțional stabil, de către un nou guvern și o majoritate parlamentară consolidată, nu transformate în muniție pentru confruntările politice ale momentului”, consideră Daniel Sustac.

Această suprapunere dintre revendicarea sindicală și interesul politic explică nivelul redus de încredere de care se bucură astăzi mișcarea sindicală. „Tot mai mulți profesori se distanțează de organizațiile care pretind că îi reprezintă, considerând că acestea sunt preocupate nu doar de apărarea drepturilor membrilor, ci și de menținerea unor relații privilegiate cu factorii de decizie”.

Politizarea educației, mai spune Daniel Sustac, reprezintă una dintre cele mai vechi probleme ale sistemului de învățământ românesc. „Atât timp cât meritocrația rămâne un obiectiv mai degrabă declarat decât aplicat, politizarea continuă să reprezinte una dintre cele mai serioase vulnerabilități ale educației românești”.

Marian Staș, expert în educație: „Perioada de acum are marjă de toleranță populistă și sindicalistă zero”

Expertul în educație Marian Staș consideră că întâlnirile recente dintre sindicate și partidele aflate în negocieri pentru formarea unei majorități guvernamentale nu sunt o surpriză. Specialistul susține că liderii sindicali încearcă să își pregătească terenul pentru viitoarele negocieri, însă avertizează că viitorul Executiv va avea o marjă extrem de redusă pentru a face concesii financiare.

„Există turbulențe politice, iar sindicatele au făcut probabil calculul că guvern Veștea ar fi putut trece cu sprijinul acestor partide și au încercat să își pregătească terenul. În plus, afinitățile de stânga ale sindicatelor sunt bine cunoscute, astfel că au găsit un interlocutor pe măsura propriilor orientări”, a explicat specialistul.

Însă calculul sindicatelor este unul total eronat, continuă Marian Staș. „Pot ei să discute cu toți social-democrații din România, căci ieri președintele PSD cu literă de evanghelie a reiterat constrângerile dure pe care țara trebuie să le aplice.  Eu cred că doar dacă le ia Dumnezeu mințile celor de la PSD și lui Sorin Grindeanu, dacă devine premier, doar așa ar putea juca împotriva țării și ar putea face promisiuni și angajamente financiare favorabile sindicatelor. Pentru că așa ceva ar fi imposibil în anvelopa și în bugetul aprobat de până acum. Nici măcar ei nu vor putea face așa ceva”. 

România funcționează cu cuțitul financiar la gât, iar măsurile de austeritate sunt mai mult decât necesare, consideră Marian Staș. „Pentru mine a fost surprinzătoare și de bun augur declarația de ieri a lui Sorin Grindeanu. În sfârșit, după luni și ani de zile de bătut câmpii aiurea, a vorbit serios timp de cinci minute și și-a asumat măsurile austerității. În caz contrar, în secunda doi, ne paște o moțiune de cenzură, ne paște FMI, ne paște Junk și așa mai departe. Deci, perioada de acum are marjă de toleranță populistă și sindicalistă, după părerea mea, zero”. 

Referindu-se la deschiderea manifestată de PSD și AUR față de revendicările sindicale, Marian Staș consideră că aceasta este explicabilă prin poziționarea ideologică a celor două formațiuni. „Este firesc să existe o relație mai apropiată între partidele de stânga și sindicate”. Dreapta și stânga au abordări diferite, continuă specialistul. „În cazul PNL, mă așteptam ca discuția cu sindicatele să fie foarte strânsă din punct de vedere financiar.  PSD poate avea însă o marjă ceva mai largă de dialog, însă numai în limitele permise de situația bugetară”, a afirmat expertul.

Cu toate acestea, Staș avertizează că orice eventual compromis va trebui să respecte constrângerile financiare severe cu care se confruntă statul român. „Dacă se poate găsi o soluție care să ofere satisfacție ambelor părți fără să producă daune majore bugetului, atunci ar fi un câștig. Problema este că actualele constrângeri sunt extrem de dure”, a concluzionat Marian Staș.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE