Publicat de andreeadaraban,
19 iunie 2026, 14:54
Una dintre principalele nemulțumiri ale sindicatelor vizează coeficienții propuși pentru personalul din învățământ. „Cel mai înalt coeficient propus pentru educație este 2,35, plecând de la 1,84 pentru debutant. Acest coeficient ne plasează, practic, în pătrimea inferioară a grilei de salarizare, în condițiile în care majoritatea personalului din învățământ este cu studii superioare”, a declarat Sorin Țiplea.
Liderul sindical consideră că proiectul nu urmărește eliminarea discrepanțelor salariale dintre diferitele categorii de bugetari, ci reducerea cheltuielilor statului. „Această grilă de salarizare nu este făcută în niciun caz pentru a rezolva inechitățile din sistem, ci pentru a face economii la bugetul de stat”, a afirmat acesta.
Deși Guvernul susține că niciun angajat nu va pierde la salariu, sindicaliștii spun că, în practică, veniturile profesorilor ar putea fi mai mici decât cele prevăzute de legislația aflată deja în vigoare.
Laviniu Lăcustă a oferit exemplul profesorilor debutanți: „În prezent, un debutant are aproximativ 3.700 de lei net. Potrivit noii legi, ar ajunge la circa 4.400 de lei. Însă, conform unei reglementări aflate deja în vigoare, în 2026 ar fi trebuit să aibă aproximativ 5.900 de lei net. Vorbim despre o diferență de aproape 1.500 de lei.”
Situația nu este mai favorabilă nici pentru profesorii cu experiență. „Un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime are astăzi aproximativ 7.100 lei net cu dirigenție. Conform noului proiect, ar ajunge la circa 6.600-6.700 lei. Deci cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât are în prezent”, a explicat liderul USLIP Iași.
Un alt punct sensibil îl reprezintă indemnizația pentru dirigenție. Potrivit ultimei variante discutate de Guvern, aceasta ar urma să fie stabilită la 400 de lei brut pentru toate cadrele didactice. „În proiectul inițial dirigenția era eliminată complet. Acum apare această sumă de 400 de lei brut pentru toată lumea. Este o încălcare a principiului responsabilității și a recunoașterii experienței profesionale”, a declarat Sorin Țiplea.
Sindicaliștii atrag atenția că profesorii cu vechime primesc în prezent indemnizații semnificativ mai mari, iar transformarea acestora într-o sumă fixă ar însemna, de fapt, diminuarea veniturilor.
Reprezentanții sindicatelor avertizează că măsurile adoptate în ultimii ani au făcut profesia didactică tot mai puțin atractivă. „În loc să luăm măsuri care să atragă personal calificat, mai ales în domeniile deficitare precum Științele, noi luăm măsuri care îl îndepărtează. Ora de muncă este mai slab plătită în acest moment”, a spus Sorin Țiplea.
La rândul său, Laviniu Lăcustă a atras atenția asupra îmbătrânirii corpului profesoral. „La nivel național, sub 30 de ani au doar 9% dintre angajații din învățământul preuniversitar, iar media de vârstă este de aproximativ 51 de ani. Vorbim despre o îmbătrânire a sistemului cauzată de neatractivitatea domeniului.”
Liderii sindicali susțin că discuțiile purtate până acum cu Ministerul Muncii au fost mai degrabă procedurale decât negocieri reale. „Dialogul din ultimele luni a fost doar unul formal. Ne-au adus la cunoștință ce au de gând să facă, dar nu am văzut disponibilitatea de a rezolva problemele din grila de salarizare”, a afirmat Sorin Țiplea.
În opinia acestuia, legea ar trebui să pornească de la un principiu de echitate între toate categoriile profesionale din sistemul bugetar. „Nu ar trebui să existe situații în care un profesor la final de carieră să aibă un venit mai mic decât salariul de intrare într-un alt sistem bugetar.”
În ceea ce privește soluțiile, reprezentanții profesorilor solicită revenirea la coeficienții negociați în anii 2023-2024 între sindicate și reprezentanții ministerelor de resort. Pe termen scurt, protestele vor continua, însă liderii sindicali nu consideră posibilă declanșarea unei greve generale în lipsa unui interlocutor guvernamental stabil. „Este important să arătăm că starea de spirit este una de nemulțumire. Soluția cea mai bună ar fi ca acest proiect să fie retras și refăcut în totalitate”, a concluzionat Laviniu Lăcustă.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Mii de angajați din Educație au protestat miercuri în București împotriva proiectului noii Legi a salarizării unitare. Care este principalul motiv al nemulțumirii profesorilor și ce anume din acest proiect considerați că afectează cel mai grav personalul din învățământ?
Sorin Țiplea: Evident, primul lucru care ne deranjează în acest proiect este poziționarea în această grilă de salarizare. Voi preciza câteva chestiuni tehnice și aici mă refer, în primul rând, la faptul că cel mai înalt coeficient propus pentru educație este 2,35, plecând de la 1,84 pentru debutant. În primul rând, trebuie să precizez faptul că acest coeficient 2,35 ne plasează, practic, în pătrimea inferioară a grilei de salarizare, în condițiile în care majoritatea personalului din învățământ este cu studii superioare. De asemenea, trebuie să precizăm faptul că, așa cum arată legea salarizării unitare în ansamblul său, vom constata că 9 dintre cele 12 clase de salarizare au coeficienți cuprinși între 1 și 4, iar celelalte 3 clase de salarizare au coeficienți între 4 și 8. Aceasta ne demonstrează încă o dată că această grilă de salarizare nu este făcută în niciun caz pentru a rezolva inechitățile din sistem, ci pentru a face economii la bugetul de stat, atâta timp cât peste 90% din bugetari se află până la jumătatea grilei de salarizare.
Andreea Daraban: Guvernul afirmă că nimeni nu va pierde la salariu și că veniturile vor crește gradual. Ce anume din lege vă face să vă îndoiți de aceste aspecte, domnule Lăcustă?
Laviniu Lăcustă: Ceea ce spunea și colegul meu de la Vaslui. Vedeți când translăm acești coeficienți în bani, în venituri, constatăm foarte ușor că, la modul real, nu rămânem în buzunar nici măcar cu ceea ce avem în prezent.
Andreea Daraban: Deci, dumneavoastră spuneți că vor scădea salariile odată cu aplicarea acestei legi?
Laviniu Lăcustă: N-aș spune salarii, aș spune, mai degrabă, venituri, dar cred că e corect și dacă spunem salarii. Aș putea să dau două exemple concrete: cazul debutantului și cazul profesorului cu vechime, adică intrarea în sistem și ieșirea. În ceea ce privește debutantul, salariul pe care acest proiect îl oferă, și am să discut în sumă netă, pentru a înțelege și opinia publică, ar fi de aproximativ 4400 de lei. În prezent, un debutant are 3700 de lei. Atenție, același debutant trebuia în anul de grație 2026 să aibă un salariu de 5900 de lei, în conformitate cu o lege care este în vigoare. Mă refer aici la ordonanța 57. Privind din perspectiva ordonanței 57, constatăm că acesta intră în sistem cu aproximativ 1500 de lei net mai puțin decât ar fi avut dreptul. Ori, asta este o primă intruziune a zonei decidente în ceea ce viza planurile financiare referitoare la învățământ și nu mă refer la planuri, mă refer la certitudini pentru că vorbim de legi în vigoare. A doua chestiune, și discutând tot despre debutant, pentru că în prezent are 3700 de lei net, dar cu dirigenție ar putea ajunge la aproximativ 4100 de lei, prin urmare aici diferențele dintre ceea ce oferă ei și ceea ce au în prezent este insignificant. Vorbim de aproximativ 300 de lei care oricum au fost erodați de inflație și cursul leu-euro.
Andreea Daraban: Și cum ar fi afectați cei care ies din sistem în acest context?
Laviniu Lăcustă: Aici voiam să ajung. Trec peste faptul că ecartul între intrare și ieșire este extrem de strâns, dar uitați, în ceea ce privește ieșirea din sistem, profesor cu gradul didactic I, 25 de ani vechime, discutăm de un coeficient pe gradația 5 de aproximativ 3, înmulțim cu 4100, ne dă 12300 lei brut, ceea ce în mână ar însemna aproximativ 6400 lei. În prezent, un profesor cu grad didactic I și 25 de ani vechime are 6400 lei net, fără dirigenție. Dacă luăm în calcul și dirigenția, am putea vorbi de aproximativ 7100 lei net. Cu acest nou proiect de lege ar rămâne, cu indemnizația de dirigenție pe care oferă domnul Pâslaru, de 400 de lei brut, ar fi undeva la 6600-6700 de lei. Deci cu 400 de lei mai puțin decât are în prezent. Asta este oferta generoasă a Guvernului României pentru salariații din învățământul preuniversitar.
Andreea Daraban: În ceea ce privește indemnizația pentru dirigenție, cum a rămas? Va fi o sumă fixă?
Laviniu Lăcustă: Asta a fost ultima ofertă a Guvernului, 400 de lei brut.
Sorin Țiplea: Da, din păcate aceasta a fost oferta Guvernului. Știm foarte bine că în proiectul inițial dirigenția era eliminată complet din drepturile salariaților din învățământ. Deci, deocamdată pe proiectul lor ar părea să existe o schimbare, cu 400 de lei brut pentru absolut toate cadrele didactice. Ceea ce este evident că este o încălcare a principiului responsabilității și de ce nu a profesionalismului celor care după 10, 15, 20 de ani vechime practic îi formează și pe cei tineri. Altfel spus, vedeți, experiența profesională din această perspectivă nu este plătită în niciun fel în sistemul bugetar. Dar aș vrea totuși, dacă îmi permiteți, să mă întorc la o chestiune de principiu. În mod normal, noi acum nu ar trebui să discutăm despre sume. Nu ar trebui să discutăm despre bani. Pentru că rolul acestei legi a salarizării unitare, așa cum a fost clamat de întreaga clasă politică, a fost acela de a elimina inechitățile din sistemul bugetar. Prin urmare, este vorba de o corelare sau o intercorelare, dacă doriți, între toate sistemele bugetare, care asigură practic funcționarea statului român. În opinia mea, un principiu sănătos ar fi următorul: ca la nici o categorie socioprofesională, să zicem, de exemplu, la nivelul studiilor superioare, nu ar trebui să am un venit de ieșire din sistem, adică la vechimea maximă, la experiența maximă, mai mic decât un venit de intrare dintr-un alt sistem bugetar. Ei, ce ni se propune nouă în acest moment, ca să fac o comparație pe coeficienți și nu pe sume. Coeficientul 2.35 maximal pentru învățământ, inclusiv vechimea, care ne duce la 2.9, raportat cu intrarea în sistem, de exemplu, a unui judecător cu 0 ani vechime și cu un coeficient de 3.56, vedeți că un profesor după 25 de ani de vechime, are un salariu de ieșire în continuare cu mult mai mic. Pentru că făcând o comparație simplă, 2.90, respectiv 3.56 înseamnă aproape 0.7 diferență, adică înseamnă aproape 2.800 de lei numai pe zona de intrare. Prin urmare, tocmai acest tip de inechități ar trebui eliminate din sistemul de salarizare și abia pe urmă să discutăm despre sume, despre cât este valoarea coeficientului 1 sau valoarea de referință, cum se mai numește. Cu alte cuvinte, asta trebuie să facă acest nou sistem de salarizare, să reașeze toate aceste categorii socioprofesionale, pentru că toți contribuim, într-un fel sau în altul, la buna funcționare a statului român.
Andreea Daraban: Citeam o analiză făcută de Edupedu, care studia datele Ministerului Finanțelor și concluziona că la aproape un an de la adoptarea legii 141/2025 și a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, principalul sector în care s-a redus personalul a fost Educația. Cum se resimte acest aspect în județul Vaslui, domnule Țiplea? Există riscul accentuării deficitului de cadre didactice?
Sorin Țiplea: Din punctul meu de vedere, da, pentru că vedeți dumneavoastră, chiar dacă ei spun că au rămas aceleași venituri, în realitate activitatea oricărui cadru didactic a fost, dacă vreți, mai slab plătită. Prin urmare, activitatea noastră este desconsiderată din această perspectivă și este evident că, în acest moment, dacă facem o analiză simplă, prin majorarea normei didactice de predare, noi avem mai multe cadre necalificate în acest moment în sistemul de învățământ. În loc ca noi să luăm acele măsuri corecte, care să atragă personalul calificat și cunoaștem foarte bine că pe zona de Științe, nu doar în România, ci în general în toată Europa Occidentală, există deficit în această zonă, noi în loc să luăm măsurile care să atragă personalul către zonele de Științe, de exemplu, noi luăm aceste măsuri care îndepărtează personalul, pentru că în momentul în care ai mărit norma didactică, dar ai lăsat același salariu, prin urmare ora muncă este mai slab plătit în acest moment, da? Evident că personalul se va întreba de două ori dacă merită să intre în sistemul de învățământ și nu este valabil doar pentru județul Vaslui, este valabil pentru întreaga țară.
Andreea Daraban: Cum stăm la acest capitol în județul Iași?
Laviniu Lăcustă: Aș mai spune că, la nivel național, sub 30 de ani au doar 9% din angajați în învățământul preuniversitar, iar media este acum, de aproximativ 51 de ani. Cam asta este media, ceea ce arată că vorbim de o îmbătrânire a sistemului, îmbătrânire cauzată, așa cum vă spuneam și cum arătam și de această neatractivitate a domeniului învățământ. Pentru că dacă salariile ar fi mai stimulative, să spunem, probabil că și numărul celor care ar dori să facă parte din corpul didactic ar fi mult mai mare și de ce nu poate ar crește pe anumite zone și mă refer, în special, în zona rurală, unde ne confruntăm cu această problemă a lipsei calificaților. Am reuși poate să completăm acele locuri cu profesori calificați.
Andreea Daraban: Doamna inspector general spunea chiar, la noi, la radio, că avem un procent foarte redus de profesori necalificați în județul Iași, de exemplu.
Laviniu Lăcustă: Cât este acest procent? Ce înseamnă? 2%, 3%, 4%…
Andreea Daraban: 1% sau mai puțin, dacă îmi amintesc bine…
Laviniu Lăcustă: 1% înseamnă aproximativ 90 de cadre didactice. Dacă predau matematica, asta înseamnă că acei copii, din comunitățile respective, au o problemă gravă de a reuși în viață.
Andreea Daraban: Ați avut până acum un dialog real cu Ministerul Muncii, cu Guvernul pe tema aceasta a salarizării sau considerați că sindicatele au fost consultate doar formal?
Sorin Țiplea: Din perspectiva noastră, este limpide că dialogul din ultimele luni a fost doar unul formal. Doar ne-au adus la cunoștință ce au de gând să facă. În felul acesta îndeplinim, dacă vreți, o procedură legală de consultare a partenerilor de dialog social. Dar, am constatat că la ultima întâlnire cu sindicatele din învățământ, practic, doar acea propunere de 400 de lei pentru dirigenție, ne arată că ei nu doresc, de fapt, o rezolvare a problemelor din întreaga grilă de salarizare.
Andreea Daraban: Au fost voci care au spus că acordarea unei sume fixe, înseamnă din nou scăderea salariilor.
Sorin Țiplea: Evident, pentru că dacă un cadru didactic cu gradul didactic 1 și peste 25 de ani vechime, astăzi primește 1000 de lei brut și el va primi doar 400 de lei brut, nu înseamnă o scădere, evidentă. Chiar dacă ei mușamalizează sau cosmetizează această chestiune prin faptul că ar asigura anumite sume compensatorii, nu înseamnă, de fapt, că ei au rezolvat această chestiune. Pentru că 600 de lei, dacă vreți, această diferență de bani pe care ei o asigură prin sume compensatorii, probabil va fi asigurată în următorii 2, 3, 4, 5 ani de zile, pentru că nimeni nu garantează, sub nici o formă că această valoare 1 sau coeficientul 1 de multiplicare va crește în următorii ani. Dar aș vrea, dacă îmi permiteți, să fac o mică completare la afirmația doamnei inspector școlar general legată de procentul de necalificați. Pentru că, din nou, este vorba de o afirmație cosmetizată și eu am curajul să afirm următorul lucru: că, într-adevăr, numărul de cadre didactice necalificate poate nu este atât de mare, dar numărul de ore care sunt predate, de fapt, în regim necalificat, de personal calificat, mai ales în mediul rural, este mare. Adică ce vreau să spun, eu, profesor de matematică, mi-au dat două ore, spre exemplu, de educație fizică, pentru că nu-mi ieșea norma didactică majorată prin legea Bolojan. Deci, dacă noi am dori să fim corecți, și aici mă refer la Ministerul Educație și la inspectoratele școlare, noi ar trebui să socotim toate aceste ore care sunt predate în regim necalificat. Pentru că eu nu pot să consider că predau bine Fizica, dacă am specializarea doar Matematică.
Laviniu Lăcustă: Aici, poate ar trebui să explicăm puțin că în vara anului 2025 a crescut norma didactică de la 18 la 20 de ore, iar pentru cei care aveau gradul didactic I și 25 de ani în vechime de la 16 la 20, și din lipsa acestor ore de specialitate, foarte multe norme au fost completate cu ore în care nu erai specializat.
Andreea Daraban: Dacă ați fi invitați, mâine, la masa negocierilor cu premierul, cu ministrul muncii, care ar fi cele trei modificări esențiale pe care le-ați cere la proiectul legii salarizării?
Laviniu Lăcustă: În primul rând, ne-am dori foarte mult să se ajungă la acea înțelegere pe care am făcut-o în anii 2023-2024, când s-a discutat cu reprezentanții ministerului muncii și cu cei de la ministerul educației și ai finanțelor și -au acceptat niște coeficienți care erau mulțumitori. Nu ne urcam pe pereți de fericire, dar oricum erau mulțumitori pentru noi. Asta ar fi o solicitare de bun simț, pentru că în acel moment au acceptat acele valori ale coeficienților. Dacă ar fi să avem o discuție rapidă, dacă ar fi să o luăm de la capăt, evident, lucrurile ar deveni mult mai complexe și mai tehnice, dar s-ar putea reveni cu acei coeficienți, evident, adaptați la grila de 1 pe 8, pentru că atunci era 1 la 12, în așa fel încât lucrurile să arate cam ca atunci. Asta ar fi o solicitare.
Andreea Daraban: Care sunt pașii pe care sindicatele îi iau în vedere în continuare? Domnule Țiplea, s-a vorbit inclusiv despre boicotarea examenelor naționale care, iată, încep săptămâna viitoare.
Sorin Țiplea: Eu vreau să fiu foarte sincer. Probabil această boicotare a examenelor naționale nu mai poate fi realizată. Este evident că va trebui să protestăm în continuare. Dialogul rămâne unul permanent, pe care noi ni-l dorim cu toate forțele politice, inclusiv cu opoziția, dacă vreți. Chiar dacă unii ne vor critica, dar este limpede că sindicatele nu pot sta să discute doar cu cei care sunt la putere. Obligația noastră, a sindicatelor, este să discutăm cu absolut toate forțele politice care sunt reprezentate în Parlamentul României și, în felul acesta, să obținem un sprijin real pentru adoptarea unei legi a salarizării unitare, adică una echitabilă. Principala solicitare a noastră, pentru viitorul guvern, este aceea ca grila de salarizare, negociată în 2024 cu Banca Mondială și cu reprezentanții Ministerului Muncii, să fie realizată în mod științific, printr-o contracție științifică, deci o formulă științifică de contracție, așa cum am prezentat-o noi, sindicatele, Ministerului Muncii la negocieri, astfel încât lucrurile să intre pe un făgaș normal.
Andreea Daraban: Pe finalul dialogului nostru, mai e posibilă o grevă generală în învățământ?
Laviniu Lăcustă: În acest moment, în opinia mea, nu mai este posibil, dar să știți, că nu neapărat din cauza noastră sau pentru că nu ne-am dori acest lucru. Pur și simplu nu avem cu cine negocia. Nu poți să te arunci într-o grevă, care e un act grav, fără să ai cu cine discuta, fără să aibă cine să îți aprobe niște revendicări. Acesta ar fi un gest, în opinia noastră, de iresponsabilitate. Deci, cred că din acest punct de vedere lucrurile sunt destul de clare. Vedeți, chiar am avut, înainte de a pleca la București, am avut și persoane care spuneau, bun, dar ce faceți? Că nu aveți guvern. De ce mergeți? Păi am zis, că este important, iar mesajul nostru este să arătăm că starea de spirit este de nemulțumire, pentru că, într-o formă sau alta, vom avea un guvern, probabil, stabil în perioada următoare. Sau dacă va rămâne tot acesta, interimar, ei trebuie să știe că în ceea ce ne privește pe noi, cei din educație, dar nu doar pe noi, lucrurile nu vor fi acceptate. Și probabil că soluția cea mai bună ar fi, în acest moment, pentru actuala, nici nu știu cum să o numesc, coaliție, dacă există vreuna, pentru că nu-ți mai dai seama ce-i acolo, să retragă acest proiect din zona publică și să-l refacă în totalitate.
Varianta audio a interviului: