Dependenţa de internet a adolescenţilor ar putea fi tratată în 20 de paşi, susţine o echipă de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), care a elaborat primul ghid ştiinţific din România pe acest domeniu. Autorii ghidului au plecat de la propriile experienţe din cabinetul psihologic şi afirmă că acesta poate fi adaptat şi persoanelor de vârstă adultă care trec prin aceeaşi dificultate.
România este una dintre ţările europene unde accesul la internet este de 94,57%, iar folosirea social media depăşeşte consumul „utilitar” de internet (trimiterea de emailuri, mesagerie instantă, apeluri video), potrivit datelor autorilor studiului – Luisa-Diana Antoniac, Tudor-Daniel Huţul, Andreea Huţul şi Adina Karner-Huţuleac. Din păcate, subliniază aceştia, în ţara noastră, extinderea accesului la internet nu a fost dublată şi de o educaţie adecvată de folosire a acestui instrument, ceea ce a accentuat comportamentele problematice online. Mai mult, spun cercetătorii, dependenţa de internet nu este recunoscută ca diagnostic.
Plecând de la aceste premise, echipa de cercetători a realizat un ghid, primul din România, care tratează în 20 de paşi dependenenţa de internet fără a interzice total accesul utilizatorilor. „Majoritatea tratamentelor propuse în prezent recomandă, la fel ca în cazul dependenţei de alcool sau al jocurilor de noroc, abstinenţă totală”, afirmă Andreea Huţul, care precizează că abordarea este exagerată, în contextul în care „adolescenţii pot avea nevoie de internet şi în scopuri educative”. Astfel, ghidul propune o abordare echilibrată, care permite utilizarea limitată a internetului.
Pentru a face distincţia dintre un consum uzual de internet şi unul nociv, echipa de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a introdus conceptul de „zonă verde”, care este „o zonă neutră în care utilizarea internetului se împleteşte armonios cu nevoile specifice mediului educaţional, dar şi specifice timpului liber. Mai precis, zona verde nu cântăreşte numărul de ore pe care le petrece un adolescent în faţa calculatorului, cât motivaţia pe care a avut-o: dacă un adolescent petrece timp de la 16:00 la 20:00 folosind internetul pentru teme, atunci faptul că doreşte să continue să folosească internetul şi după 20:00 nu este un semn al dependenţei de internet”, a declarat drd. Tudor-Daniel Huţul.
Cele 20 de şedinţe cuprinse în ghid încep cu o evaluare extinsă (de la una la cinci şedinţe) a severităţii dependenţei de internet şi a motivelor pentru care aceasta se declanşează, după care alte cinci şedinţe se concentrează pe dezvoltarea abilităţilor practice şi a alternativelor la utilizarea excesivă a internetului, cu introducerea de „tehnici de management al stresului, inclusiv exerciţii de mindfulness şi strategii de relaxare”.
„Şedinţele 11-15 abordează aspectele psihologice mai profunde şi dinamica familială. Această fază include lucrul asupra reglării emoţionale, abilităţilor de comunicare şi relaţiilor familiale. Şedinţele 16-20 se concentrează pe menţinerea progresului şi prevenirea recidivei. Aceste şedinţe finale ajută familiile să dezvolte strategii pe termen lung pentru o utilizare echilibrată a internetului”, se precizează în comunicatul UAIC. Specialiştii au mai precizat că ghidul a fost conceput „având în vedere specificul românesc”, respectiv „realităţile socio-culturale din România, cât şi practicile psihoterapeutice întâlnite la nivel naţional”.
Studiul şi ghidul terapeutic sunt disponibile în The American Journal of Family Therapy: „Addressing Internet Addiction Among Adolescents: A Literature Review and a Proposal of Guidelines for Psychotherapists and Mental Health Workers”. (O.N.)