♦ Învăţământul din România stagnează, statisticile locale şi europene demonstrează că sistemul educaţional nu reuşeşte să facă paşi înainte ♦ De la finanţarea insuficientă până la scăderea numărului de elevi şi rezultate slabe la examene, 2024 se înscrie pe lista anilor pierduţi în educaţie.
Educaţia din România continuă să se confrunte cu aceleaşi probleme cronice: finanţare sub nivelul promis, scăderea numărului de elevi şi studenţi, rezultate tot mai slabe la examenele naţionale şi o infrastructură educaţională care nu ţine pasul cu nevoile actuale.
În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare. În acest context, România rămâne departe de standardele europene şi este mai mult „România amânată” decât „România educată”.
Învăţământul din România nu face paşi înainte, nu face salturi calitative sau cantitative, ci doar stagnează, iar această realitate este dovedită de statisticile oficiale de la nivel local şi european.
În ultimii patru ani, datele arată că sistemul de educaţie local a câştigat mai puţini elevi, mai puţini studenţi, mai puţine şcoli de stat, mai puţine universităţi şi o alocare mai mică din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels