♦ Scăderea numărului de studenţi în timp ce condiţiile demografice se înrăutăţesc este o realitate comună pentru România şi Polonia, însă ambele ţări păstrează o orientare similară în ceea ce priveşte preferinţele de studiu ale tinerilor ♦ În schimb, universităţile poloneze sunt mai bine plasate în topurile internaţionale.
România şi Polonia se află în faţa unor provocări similare legate de scăderea numărului de studenţi, un fenomen legat de schimbările demografice din cele două ţări şi din Europa. Dincolo de această provocare comună, există asemănări semnificative când vine vorba despre domeniile de studiu preferate de tinerii din cele două ţări, precum şi de evoluţia generală a sistemului de educaţie superior.
Aşadar, statisticile oficiale arată că mai mult de 1,2 milioane de studenţi studiază în Polonia, în 380 de universităţi. Majoritatea programelor de studiu sunt oferite atât în poloneză, cât şi în engleză. Spre comparaţie, în România sunt aproape 539.000 de studenţi în 89 de universităţi, iar cursurile sunt predate similar, adică atât în limba română, cât şi în engleză.
Un element important pentru care trebuie să-l luăm în considerare atunci când facem paralela între educaţia superioară din România şi cea din Polonia este populaţia fiecărei ţări. În Polonia populaţia este aproape dublă faţă de cea din România, astfel că numărul semnificativ de studenţi din Polonia este strâns legat de populaţia mai mare a ţării.
Atât în Polonia, cât şi în România, scăderea natalităţii a dus la scăderea numărului de studenţi în ultimii ani. Polonia a reuşit să atragă un număr considerabil de studenţi internaţionali, ceea ce a ajutat la menţinerea unui număr constant de studenţi. În România, migrarea tinerelor talente în alte ţări pentru studii poate explica parţial scăderea numărului de studenţi.
Ce vor să studieze tinerii din România şi Polonia
Dacă ne uităm la preferinţele de studiu din România şi Polonia, observăm că un punct de interes comun al studenţilor din cele două ţări este cel pentru domenii orientate spre business.
În ambele ţări, domenii precum afaceri şi administraţie sunt printre preferinţele de top, ceea ce arată un interes pentru cariere în sectorul economic şi administrativ. Studenţii par să fie atraşi de oportunităţile de angajare oferite de aceste domenii, având în vedere stabilitatea şi potenţialul de creştere economică din aceste sectoare În Polonia, ingineria şi domeniul tehnic ocupă un loc principal, indicând o orientare spre industriile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), bazată cel mai probabil pe cererea mare de specialişti în aceste sectoare. România are o tendinţă similară, dar mai puţin accentuată, deşi domeniul tehnic este foarte cerut de angajatorii pe piaţa locală a muncii.
În Polonia, medicina este preferată, în timp ce în România sănătatea ocupă un loc important. De altfel, deficitul de personal în sectorul sanitar este o problemă comună în multe ţări europene, inclusiv Polonia şi România.
În România, ştiinţele administrative şi ştiinţele educaţiei sunt printre domeniile de studiu populare, ceea ce poate arăta o orientare spre cariere în administraţie publică şi educaţie. În Polonia, un interes similar există pentru domeniul pedagogic.
Polonia prezintă un interes mai mare pentru domeniile social şi lingvistic. România, în schimb, arată o preferinţă pentru finanţe, probabil ca răspuns la cererea din sectorul bancar şi financiar.
Cum arată universităţile din România şi Polonia în clasamentele internaţionale
În QS World University Rankings, Polonia are mai multe universităţi care sunt recunoscute la nivel internaţional. Universitatea din Varşovia şi Universitatea Jagielloniană din Cracovia sunt cele mai bine clasate universităţi poloneze, de obicei în jurul poziţiilor 500-600 la nivel global.
Universitatea Tehnică din Varşovia şi Universitatea Wroclaw se află şi ele în topul universităţilor poloneze, deşi nu sunt la fel de bine clasate.
În clasamentul Times Higher Education (THE) World University Rankings, Universitatea din Varşovia şi Universitatea Jagielloniană sunt din nou printre cele mai apreciate instituţii, de obicei pe poziţiile 600-800 la nivel global.
În Academic Ranking of World Universities (ARWU), cunoscut şi sub numele de clasamentul Shanghai, universităţile poloneze se poziţionează în general în rândul primelor 1.000 de instituţii de învăţământ din lume. Universitatea din Varşovia şi Universitatea Jagielloniană sunt cele mai bine plasate, pe locurile 500-800.
Universităţile din România au început să îşi îmbunătăţească poziţiile în clasamentele internaţionale, dar, în general, nu se află printre primele 500 de universităţi din lume, comparativ cu instituţiile din vestul Europei sau Statele Unite.
În clasamentul Times Higher Education (THE) World University Rankings, universităţile româneşti au o prezenţă limitată. Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai sunt cele mai bine clasate, dar de obicei nu urcă mai sus de poziţia 1.000 în clasamentul global.
În clasamentul QS World University Rankings, universităţile din România sunt, în general, plasate în jurul poziţiilor 1.000-1.500 la nivel global. Universitatea din Bucureşti este cea mai bine clasată universitate românească, de obicei în intervalul de poziţii 1.000 – 1.200, în funcţie de an. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca se află şi ea într-o poziţie similară, în intervalul 1.000 – 1.200 global. Universitatea Politehnica din Bucureşti este o altă instituţie bine clasată, mai ales în domeniul ingineriei şi tehnologiei, dar în general se află pe poziţii mai slabe decât celelalte două.
