Cum ar trebui să arate școala într-o lume în care inteligența artificială, robotica și noile tehnologii schimbă radical meseriile de la un an la altul? La Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” din Buzău răspunsul a început să prindă contur printr-un model educațional în care programa nu mai este privită ca un tipar rigid, elevii au un cuvânt de spus în alegerea disciplinelor, iar pregătirea profesională este construită în legătură directă cu realitatea pieței muncii.
Această experiență a liceului buzoian a fost prezentată luni, 9 noiembrie, la București, în cadrul primei reuniuni a celor 43 de licee din țară care pilotează planuri-cadru alternative. Invitată să vorbească despre modul în care a transformat această oportunitate într-un proiect concret, echipa managerială de la „Cuza” a prezentat un model apreciat ca exemplu de bună practică. Reuniunea, găzduită de Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, a fost dedicată evaluării primei etape de pilotare, în dialog cu Sorin-Gabriel Ionescu, ministru delegat pentru învățământ preuniversitar.
Experiența de la Buzău are o particularitate importantă: schimbarea nu se limitează la câteva clase sau la o ofertă experimentală de discipline. Liceul și-a asumat aplicarea noului model la toate specializările, începând cu toate clasele a IX-a, organizate integral în sistem dual. Este un demers unic în județul Buzău, prin care unitatea de învățământ își propune să construiască un traseu educațional adaptat fiecărei generații, nu să pregătească elevii după o programă care riscă să devină depășită înainte ca aceștia să termine liceul.
Elevii își aleg disciplinele: de la robotică și energie verde la educație financiară
Prima schimbare se vede chiar în felul în care este construit orarul. Elevii pot alege o parte dintre discipline, iar opționalele propuse de profesori îi duc dincolo de materiile tradiționale, spre domenii care au deja un rol important în economie sau care vor influența tot mai mult viitoarele profesii. Astfel, robotica colaborativă, ingineria zborului, energia verde și realitatea virtuală aplicată în turism și comerț se regăsesc în aceeași ofertă cu discipline precum „Literație în era meme-urilor”, „Cetățenie activă în era digitală” și „Banii mei. Decizii financiare pentru viața de zi cu zi”.
Diversitatea acestor opțiuni arată că pregătirea unui tânăr nu mai poate însemna doar acumularea unor cunoștințe tehnice. El trebuie să înțeleagă tehnologia, să se descurce într-un mediu digital, să ia decizii financiare și să participe activ la viața comunității. În aceeași logică se înscrie și introducerea dansurilor populare în toate clasele a IX-a, o alegere care aduce în programul școlar și dimensiunea identității culturale.
O altă componentă a modelului este programul „Life Skills: Transformă-ți pasiunile în competențe”, destinat tuturor specializărilor și desfășurat pe parcursul celor patru ani de liceu. Prin intermediul acestuia, elevii sunt încurajați să descopere că abilitățile formate în familie, prin pasiuni personale sau prin voluntariat pot avea valoare și în parcursul lor profesional. Este vorba despre recunoașterea unor competențe pe care tinerii le au deja și pe care școala îi ajută să le identifice și să le valorifice.
Pregătire pentru meseriile viitorului: tehnologie, inteligență artificială și practică în companii
Această apropiere de interesele elevilor este dublată de o preocupare directă pentru ceea ce îi așteaptă după absolvire. Iar una dintre cele mai mari provocări ale viitorului profesional este, fără îndoială, inteligența artificială. Pentru un liceu tehnologic, integrarea tehnologiilor Industry 4.0 și a instrumentelor bazate pe IA reprezintă o modernizare a procesului didactic, dar și o condiție pentru ca pregătirea oferită să rămână relevantă.
Organizația Internațională a Muncii estimează că, la nivel mondial, unul din patru lucrători are o ocupație cu un anumit grad de expunere la inteligența artificială generativă. Activități de redactare, analiză sau procesare a informațiilor pot fi automatizate, iar schimbările afectează inclusiv oportunitățile celor aflați la început de carieră. Pentru elevii de astăzi, întrebarea este dacă vor ști să lucreze cu inteligența artificială fără să renunțe la propria capacitate de analiză și decizie.
Tocmai de aceea, la „Cuza”, pregătirea pentru viitor înseamnă ca stagiile de practică să se organizeze exclusiv la operatorii economici, unde elevii intră în contact cu mediul real de lucru și înțeleg cerințele profesiilor pentru care se pregătesc. Experiența din companii este completată de dotările moderne ale liceului, dezvoltate și cu sprijinul proiectelor finanțate prin Programul Educație și Ocupare, care le permit tinerilor să experimenteze și să utilizeze tehnologii actuale.
Profesorii, parte din schimbare: peste 70% au participat la programe de formare în străinătate
Pentru ca toate aceste schimbări să ajungă efectiv la elevi, a fost nevoie și de o transformare a modului în care predau profesorii. Peste 70% dintre cadrele didactice au participat la programe de formare în străinătate, iar deschiderea lor către metode și instrumente noi s-a reflectat în construirea ofertei de opționale și în activitățile desfășurate la clasă. Practic, libertatea curriculară oferită școlii a fost însoțită de disponibilitatea profesorilor de a-și regândi propriile practici.
Primele semne că această abordare produce schimbări au apărut încă din primele săptămâni. La unele dintre disciplinele opționale, profesorii au observat că elevii nu abandonează discuțiile odată cu terminarea orei. Întrebările continuă după sonerie, ideile sunt reluate, iar curiozitatea îi determină pe tineri să caute informații suplimentare. Pentru echipa liceului, acest interes este unul dintre cele mai importante semnale că oferta educațională răspunde unor preocupări reale ale elevilor.
De altfel, schimbarea nu se oprește la conținuturile predate. Ea se vede și în felul în care elevii sunt evaluați. Profesorii folosesc instrumente digitale moderne, cadrul pedagogic ERR – Evocare, Realizarea sensului, Reflecție – și proiecte integratoare de tip capstone. Prin acestea din urmă, tinerii trebuie să demonstreze că pot utiliza împreună cunoștințele dobândite la mai multe discipline și că sunt capabili să le transforme în soluții și rezultate concrete.
Un model educațional care pornește de la interesele elevilor și continuă dincolo de sala de clasă
Toate aceste componente au fost prezentate și la București, unde experiența Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” a devenit un exemplu despre cum poate funcționa descentralizarea curriculară atunci când libertatea de decizie este însoțită de responsabilitate și de o viziune pe termen lung.
Pentru liceul din Buzău, pilotarea planurilor-cadru alternative nu este o experiență limitată în timp, după care școala să revină la vechile formule. Este începutul unui mod diferit de a construi educația, în care oferta de discipline se adaptează de la o generație la alta, tehnologia își găsește locul în pregătirea profesională, iar elevii participă activ la propriul parcurs de învățare.
Iar dacă un indicator al reușitei unei școli este dorința elevilor de a afla mai mult decât le cere programa, atunci faptul că la „Cuza” discuțiile continuă și după sonerie spune poate mai mult decât orice bilanț.