România se confruntă cu decalaje majore în educație, iar datele regionale publicate de Eurostat arată dimensiunea problemei: șapte dintre cele opt regiuni ale țării au sub 27,5% tineri cu studii superioare, toate regiunile sunt sub media europeană la participarea copiilor la educația timpurie, iar rata abandonului școlar plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană. București-Ilfov reprezintă singura excepție importantă, depășind ținta europeană pentru 2030 în privința absolvenților de studii superioare.
România, mult sub media UE la studii superioare
La nivelul Uniunii Europene, 44,8% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit studii superioare. România se află la mare distanță de acest nivel, cu șapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare sub pragul de 27,5%.
Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate în Sud-Est, unde doar 16,4% dintre tinerii din această categorie de vârstă au studii superioare, Sud-Muntenia, cu 16,7%, și Vest, cu 17,3%. Aceste regiuni se numără printre cele cu cele mai mici ponderi din întreaga Uniune Europeană.
Diferența față de obiectivul comunitar este considerabilă. UE și-a propus ca, până în 2030, 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani să aibă studii superioare. În timp ce media europeană se apropie deja de țintă, majoritatea regiunilor României rămân mult în urmă.
Abandonul școlar: România are cea mai mare rată din UE
Situația este la fel de îngrijorătoare în privința abandonului școlar timpuriu. Indicatorul măsoară ponderea tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au părăsit sistemul de educație fără să fi absolvit cel puțin învățământul liceal.
Media europeană este de 9,1%, în timp ce România înregistrează 15,5%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Patru dintre regiunile țării depășesc chiar și această medie națională.
Cea mai gravă situație este în Regiunea Sud-Est, unde rata ajunge la 25,1%. Practic, unul din patru tineri din această categorie de vârstă a părăsit sistemul de educație înainte de finalizarea liceului.
Regiunea înregistrează și cel mai mare decalaj din UE între fete și băieți: rata abandonului școlar în rândul fetelor este cu 12,2 puncte procentuale mai mare decât în cazul băieților.
Educația timpurie, o altă vulnerabilitate majoră
Problemele încep încă dinaintea școlii primare. Participarea copiilor cu vârste între 3 și 6 ani la educația timpurie este un indicator important pentru parcursul școlar ulterior, însă România înregistrează rezultate slabe și la acest capitol.
La nivel european, rata participării este de 94,4%, iar obiectivul pentru 2030 este de 96%. Toate cele opt regiuni ale României se situează sub pragul de 85%.
Cea mai scăzută rată este în Nord-Est, unde numai 70,6% dintre copiii din grupa de vârstă analizată participă la educația timpurie. Este cel mai mic procent înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
Participarea redusă la grădiniță poate accentua dezavantajele cu care copiii ajung în sistemul de învățământ obligatoriu, iar diferențele acumulate în primii ani pot influența parcursul educațional ulterior.
București-Ilfov, singura regiune care depășește ținta europeană
Există și o excepție în tabloul educației din România. Regiunea București-Ilfov a ajuns la o pondere de 47,3% a tinerilor cu studii superioare, depășind atât media UE de 44,8%, cât și ținta europeană de 45% stabilită pentru 2030.
Este singura regiune din România care trece de acest prag. Diferența față de restul țării scoate în evidență un dezechilibru teritorial pronunțat: în timp ce capitala se apropie de nivelurile europene și chiar le depășește la unii indicatori, celelalte regiuni continuă să înregistreze rezultate mult mai slabe.
Datele Eurostat arată că decalajele educaționale nu sunt doar o problemă de medie națională. Ele diferă puternic de la o regiune la alta și se manifestă în toate etapele educației, de la grădiniță până la absolvirea studiilor superioare.
Sursa: Eurostat, „Education and training statistics at regional level”.