4.000 de consilieri școlari, 50.000 de părinți informați și evaluări în 100 de școli pe an. Planul Guvernului pentru prevenirea extremismului violent în rândul elevilor

Guvernul a publicat în transparență decizională Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, document care pune accent pe prevenție și în care Ministerul Educației are un rol central. Anunțul a fost făcut de premierul Luca Niculescu, la o ședință de lucru dedicată siguranței în școli, organizată la Palatul Victoria, la care a participat și ministrul Educației, Sorin Costreie.

Strategia cuprinde trei obiective generale, opt obiective specifice și 40 de direcții de acțiune. Ministerul Educației este coordonator sau co-coordonator pentru peste 20 dintre acestea. Documentul a fost elaborat pe fondul îngrijorărilor privind manifestările de violență extremă în rândul minorilor. Nota de fundamentare menționează inclusiv cazuri din 2026, în care minori au comis acte de violență extremă în afara mediului familial, inclusiv în incinta unor unități de învățământ, precum și riscul de contagiune al acestor comportamente.

Potrivit evaluării oficiale, România nu se confruntă în prezent cu o amenințare larg răspândită de extremism violent, nivelul de risc fiind considerat scăzut. Documentul avertizează însă asupra unei „vulnerabilități latente”, alimentate de polarizarea societății, crizele socio-economice, discursurile publice intolerante și campaniile de dezinformare.

Nota de fundamentare semnalează și creșterea nivelului de ură față de minorități în contextul ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale. Mesajele de amenințare au vizat evrei, romi, persoane LGBTQ+, jurnaliști, cercetători și muncitori străini.

Strategia identifică rețelele sociale, aplicațiile de comunicare criptată și platformele video drept medii prin care se pot răspândi mesajele radicale. Sunt menționate și jocurile online și platformele asociate acestora, precum Discord, Twitch, Steam, Roblox, Fortnite și Minecraft, descrise în document ca spații emergente pentru propagarea materialelor radicale în rândul tinerilor.

Nota de fundamentare citează un studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent, potrivit căruia 95,7% dintre liceeni, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre copiii din clasele a III-a și a IV-a folosesc zilnic internetul.

În același timp, competențele digitale ale tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani sunt de 47,19%, față de media europeană de 69,98%, conform raportului „Deceniul digital” din 2025.

Strategia definește extremismul violent drept o faptă motivată de o ideologie politică, rasială, etnică, religioasă sau de altă formă de intoleranță, care legitimează violența și vizează sistemul democratic, ordinea constituțională sau drepturile altor persoane. Definiția este însă orientativă și nu are forță juridică. Documentul precizează explicit că exprimarea pașnică a unor convingeri radicale sau critice nu reprezintă extremism violent atât timp cât nu incită la violență. Cazurile de terorism sunt excluse din sfera strategiei.

Planul de acțiune este organizat pe trei componente: consolidarea capacității instituționale de reacție, creșterea rezilienței societății și combaterea dezinformării.

Prima componentă prevede cercetări privind radicalizarea, cu atenție specială pentru adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani și pentru migranți, realizarea unui atlas al indicatorilor radicalizării și măsurarea anuală a polarizării. Sunt prevăzute și cursuri de formare pentru magistrați, polițiști, jandarmi și personal din penitenciare, precum și constituirea unor echipe mixte, cu reprezentanți ai poliției, serviciilor sociale, sănătății și școlii, care să intervină în cazurile individuale.

Cea mai mare parte a măsurilor care vizează direct sistemul de educație se regăsește însă în componenta dedicată rezilienței societale.

Printre obiective se numără:

Sesiunile pentru părinți vor aborda inclusiv recunoașterea simbolurilor extremiste, metodele de recrutare și schimbările de comportament care pot indica apariția unor riscuri.

De asemenea, Ordinul 6235/2023 urmează să fie completat cu o secțiune privind intervenția în cazul suspiciunilor de comportament extremist violent. Strategia prevede și evaluarea anuală a 100 de școli.

Un alt proiect este „Istoria în Stradă”, care va fi testat în 42 de unități de învățământ.

Strategia include și măsuri de educație media și digitală, prin opționale precum „Educație digitală și abilități media” și „IA și cetățenia digitală”, precum și activități de educație pentru democrație.

O altă direcție vizează aplicarea de către ANCOM a Legii 50/2024, care transpune Regulamentul european privind serviciile digitale.

Documentul insistă asupra unor garanții privind protejarea elevilor și evitarea etichetării acestora drept potențial radicalizați. Indicatorii radicalizării trebuie interpretați contextual și nu pot reprezenta, luați separat, un motiv pentru a considera un elev radicalizat.

Raportările consilierilor școlari vor avea caracter statistic și agregat, iar evaluările din unitățile de învățământ nu vor putea fi folosite pentru clasificarea preventivă a copiilor.

Personalul de pază va semnala doar incidente concrete. Singura excepție menționată în document privește personalul medical, care va ține un registru intern al cazurilor observate.

În situațiile individuale, intervenția va fi realizată prin echipe mixte, formate din reprezentanți ai poliției, serviciilor sociale, sistemului de sănătate și școlii. La nivelul unităților de învățământ, directorul, dirigintele și consilierul școlar vor avea responsabilități în gestionarea situațiilor, cu respectarea dreptului elevului de a avea acces la educație.

Deși strategia cuprinde zeci de acțiuni și implică mai multe instituții, documentul nu stabilește o sumă concretă pentru implementare. În nota de fundamentare, secțiunea referitoare la impactul financiar este completată cu „-”. Măsurile ar urma să fie realizate în limita creditelor bugetare aprobate anual și din alte surse legal constituite. În cazul cercetărilor, finanțarea urmează să fie identificată împreună cu universitățile partenere. În plus, cele mai multe acțiuni au termene de implementare începând din 2027 și până în 2030. O nouă strategie este prevăzută pentru anul 2030.

Publicarea strategiei a fost anunțată în cadrul unei ședințe de lucru dedicate siguranței în școli, organizate la Palatul Victoria. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a explicat că întâlnirea a fost a doua organizată pe această temă, după o discuție tehnică, exclusiv interministerială, desfășurată cu aproximativ două săptămâni înainte.

De această dată, formatul a fost extins pentru a include reprezentanți ai instituțiilor publice, ai organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor din educație, ai Parlamentului, părinți, elevi și oameni din școli.

Costreie a atras atenția că violența școlară nu trebuie privită exclusiv ca o problemă a sistemului de educație, ci ca parte a unui fenomen social mai amplu, care include bullyingul și violența verbală.

Premierul Luca Niculescu a susținut că prevenția trebuie să devină prioritară, nu doar intervenția după producerea unui incident. „Nu este suficient să intervenim doar atunci când se întâmplă un incident grav”, a declarat premierul, care a vorbit despre necesitatea identificării timpurii a situațiilor de risc și a construirii unor mecanisme prin care fiecare copil să se simtă în siguranță, respectat și ascultat.

Printre acestea se numără suplimentarea personalului de pază, întărirea supravegherii și controlului la intrarea și în incinta școlilor, creșterea numărului de consilieri psihologici și pregătirea profesorilor pentru identificarea timpurie a riscurilor de violență și radicalizare. Guvernul mai anunță operaționalizarea unui mecanism de reacție rapidă, cu reprezentanți ai ministerelor Educației, Afacerilor Interne, Sănătății și Muncii, precum și revizuirea planurilor de pază ale școlilor.

Pachetul include și înăsprirea sancțiunilor pentru actele de violență comise în spațiul școlar, atât împotriva elevilor, cât și a cadrelor didactice, modificări legislative privind deținerea și introducerea obiectelor interzise în școli și o campanie media pentru prevenirea și descurajarea violenței.

Premierul Luca Niculescu a anunțat că grupul de lucru va fi coordonat de ministrul Educației, Sorin Costreie. Săptămâna viitoare este programată o întâlnire cu reprezentanții profesorilor, elevilor și părinților pentru revizuirea urgentă a Planului Național de Prevenire și Combatere a Violenței în Școli.

Măsurile Guvernului vin după trei situații care au readus în atenție siguranța elevilor și a profesorilor în unitățile de învățământ.

În data de 19 octombrie, un elev în clasa a VII-a de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, a atacat o profesoară de matematică și doi colegi, folosind un cuțit. Profesoara, grav rănită, a fost supusă unei intervenții chirurgicale și a fost externată după o săptămână de spitalizare. La doar două zile distanță, în data de 21 octombrie, pe rețelele de socializare a apărut o fotografie în care un elev de 13 ani, de la Liceului Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, ținea un cuțit în mână. Apoi, în ziua imediat următoare, pe 22 octombrie, un elev de clasa a IX-a de la un colegiu din Pitești a venit cu o macetă în unitatea de învățământ și și-a atacat colegi.

Cele trei cazuri au readus în discuție nu doar măsurile de securitate din școli, ci și capacitatea instituțiilor de a identifica din timp comportamentele cu potențial violent și de a interveni înainte ca acestea să se transforme în incidente grave.