Admiterea la un colegiu național în clasa a V-a sau la un liceu de top însemnă, pentru unele familii, ani de pregătire suplimentară, vacanțe cu meditații în program și mii de lei cheltuiți. Unii copii încep să se pregătească încă din clasele primare, cu mult înainte de examene. Am vorbit cu trei părinți și doi profesori despre timpul, banii și efortul din spatele unui loc la o școală căutată.
Părinții apelează la meditații din diverse motive. Cei mai mulți o fac în clasa a VIII-a și a XII-a pentru examenele naționale, însă există copii care primesc lecții în particular încă din școala primară și pe tot parcursul gimnaziului. În unele cazuri, părinții vor pur și simplu să se asigure că fiul sau fiica nu rămâne în urmă. În altele, e vorba de obiective punctuale: loc pe podium la competiții și olimpiade ori accesul în școli unde ultima media de admitere este puțin sub 10.
„Pentru admiterea la colegii, lucrul trebuie început din clasa a III-a”
Profesorul de matematică Andrei Dobre, de la Colegiul Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, spune că pentru admiterea în clasa a V-a la clasele de matematică ale colegiilor naționale se cere, în general, o pregătire de performanță. Aceasta, explică profesorul, se formează în timp. De aceea, el recomandă inclusiv ca elevii să participe la concursuri încă din clasele primare. Pentru admiterea la colegii de top, profesoara Otilia Iamandi din Iași consideră că lucrul ar trebui început încă din clasa a III-a. La fel, pregătirea pentru concursuri nu se poate face exclusiv înaintea competițiilor. Ea spune că elevii trebuie să se familiarizeze nu doar cu un anumit tip de probleme, ci și cu încadrarea în timp pentru rezolvarea lor. „Pregătirea trebuie să includă și o etapă dedicată dezvoltării vitezei de lucru, fără a compromite corectitudinea rezolvărilor”, spune profesoara.
Am stat de vorbă cu trei familii pentru a afla ce înseamnă acest efort atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Familia 1. „Copilul a făcut meditații aproape în permanență”
„Am un băiat de 14 ani și a făcut aproape permanent pregătire suplimentară. În clasele primare a avut pregătire online la limba engleză. În clasa a IV-a a făcut două meditații pe săptămână, una la matematică și una la română, cu scopul de a intra la un colegiu pentru clasele V–VIII. În clasa a VI-a am început meditațiile la română, o dată pe săptămână, iar în clasa a VII-a a făcut și română, și matematică, câte o dată pe săptămână”, spune Melania D., mama copilului. „Rezultatele au fost pe măsura efortului, dar și oboseala la fel”, precizează ea.
Acum, băiatul e în clasa a VIII-a la o școală din București, iar obiectivul familiei este clar: medie mare la Evaluarea Națională, care să permită accesul la unul dintre liceele de top. Copilul face două ședințe de meditații pe săptămână la română și una la matematică. O ședință de două ore costă 150 de lei la una dintre materii și 200 la alta.
Familia 2. Peste 10.000 de lei pentru admiterea la Colegiul Național „Grigore Moisil”
Ioana S. este mama lui Victor, elev al Colegiului Național „Grigore Moisil” din București. Băiatul a învățat până în clasa a IV-a inclusiv la Școala Generală „Sfântul Andrei”, iar pentru gimnaziu a susținut examen de admitere la „Moisil”. A început meditațiile în clasa a IV-a și fiecare ședință a costat în jur de 100 de lei. „Când tragi linie la finalul celor 9–10 luni de pregătire și pui la socoteală ședințele săptămânale, dublarea lor din primăvară și meditațiile din vacanțe, ajungi la peste 10.000 de lei cheltuiți doar pe meditații”, spune mama băiatului.
Efortul financiar al familiei a fost însoțit și de o muncă susținută din partea copilului, de un program fix și multă disciplină. A fost, spune mama lui, „o trecere timpurie de la joacă la responsabilitate. Saltul de la climatul familiar al Școlii Gimnaziale Sfântul Andrei la standardele înalte ale Colegiului Național Grigore Moisil i-a cerut o reziliență emoțională remarcabilă. Faptul că a învățat să gestioneze presiunea examenelor, să renunțe la o parte din timpul liber pentru a studia constant și să își mențină concentrarea i-a demonstrat că performanța școlară depinde atât de aptitudinile intelectuale, cât și de maturitatea emoțională pe care a fost nevoit să o dezvolte mai repede”.
Familia 3. Țintă precisă: admiterea la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”
Maria are 14 ani, este în clasa a VIII-a și se pregătește pentru Evaluarea Națională. Ținta ei este una clară: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, obiectiv stabilit încă din primii ani de gimnaziu. „Știam că nu va fi ușor, așa că am pus osul la treabă. Prima schimbare am făcut-o la sfârșitul clasei a VI-a, când am hotărât împreună cu Maria că e momentul să schimbe clasa. A contat mult că ea își dorea să fie într-un colectiv competitiv, în care să simtă că poate progresa. Asta a venit la pachet cu ore de pregătire în paralel cu școala, mai întâi la matematică și apoi, din clasa a VIII-a, și la limba română”, spune Mariana C., mama fetei.
În prezent, Maria face pregătire suplimentară o dată pe săptămână la matematică și de două ori la română, inclusiv în vacanțe. Familia intenționează să suplimenteze orele în preajma examenului. O ședință costă între 150 și 200 de lei, iar din când în când eleva participă și la simulări, care costă 150 de lei pentru fiecare materie.
„O realitate a sistemului educațional contemporan”
Un colegiu de top este un obiectiv ambițios, dar drumul până acolo poate fi anevoios. Există copii care au șansa unor profesori dedicați la clasă, a unui colectiv ambițios, și care reușesc să obțină rezultate foarte bune prin ceea ce învață la școală, prin exercițiu individual și prin participarea la concursuri și olimpiade. De asemenea, există școli cu programe de pregătire suplimentară sau cercuri de matematică și limba română care îi pot ajuta pe copiii dornici de performanță. La fel de adevărat este și faptul că, în multe situații, familiile care își doresc educație de performanță trebuie să suplinească ceea ce nu poate oferi școala. Așa cum observă Ioana S., mama lui Victor, „aceasta este o realitate a sistemului educațional contemporan: obținerea unor rezultate de vârf este adesea condiționată de resurse private substanțiale, ceea ce transformă succesul școlar într-un proiect de investiție familială pe termen lung”.