Comisia Europeană propune un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea educației în statele membre, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire și matematică. România se află printre țările cu rezultate slabe: 52% dintre elevi nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire. Pachetul prezentat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, include un certificat de competențe în inteligența artificială pentru adolescenți, o infrastructură digitală europeană pentru școli și măsuri de sprijin pentru profesori.
Comisia pregătește înființarea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an
Pachetul european pentru educație și competențe cuprinde două propuneri de recomandare a Consiliului UE și o inițiativă pentru crearea unui consorțiu european dedicat infrastructurii digitale în educație.
Una dintre principalele priorități este îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor, în special la citire, matematică și științe. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ o treime dintre adolescenții de 15 ani nu ating nivelul minim la citire și matematică, iar unul din patru elevi se află sub pragul de bază la științe.
Pentru a îmbunătăți rezultatele, Comisia propune înființarea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an. Prin aceste parteneriate, școli și autorități școlare din mai multe țări vor putea testa metode de predare și intervenție pentru dezvoltarea competențelor de bază. Fiecare alianță va beneficia de finanțare și va putea primi un grant de un milion de euro pentru proiecte dedicate, de exemplu, îmbunătățirii competențelor de citire.
Școlile participante vor putea alege cel puțin una dintre cele cinci competențe urmărite: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și civice. Acestea vor compara rezultatele și vor împărtăși metodele care funcționează, inclusiv pentru elevii proveniți din medii dezavantajate.
Patru școli din județele Buzău și Vâlcea participă deja la etapa-pilot a Alianțelor Școlilor Europene, finanțată cu 20 de milioane de euro prin programul Erasmus+.
Pachetul european pentru educație propune un program de sprijin pentru profesori și certificarea în AI a elevilor
O altă măsură propusă este înființarea unei Rețele europene de sprijin și consiliere, care ar putea deveni operațională în primul trimestru din 2027. Prin proiecte-pilot finanțate prin Erasmus+ în 30 de regiuni, profesorii și directorii vor putea primi îndrumare privind sprijinul emoțional acordat elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea inteligenței artificiale la clasă.
O altă componentă importantă a pachetului european vizează utilizarea inteligenței artificiale în educație. Comisia Europeană propune testarea, începând cu anul școlar 2027-2028, a unui certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale destinat elevilor de 15 ani.
Adolescenții vor învăța să verifice răspunsurile generate de instrumentele AI, să identifice limitele acestora, să recunoască eventualele manipulări și să decidă când este potrivit să folosească inteligența artificială și când trebuie să lucreze fără ajutorul ei.
Propunerea vine în contextul în care 63,8% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit inteligența artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru a învăța.
Măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în rândul cadrelor didactice
În plus, în 2027, Comisia va propune un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Școlile și familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut în fața dispozitivelor, siguranța online și echilibrul dintre activitățile digitale și cele fără ecran.
Pachetul include și măsuri pentru profesori, în condițiile în care 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu un deficit de cadre didactice. În plus, doar unul din cinci profesori europeni consideră că vocea sa este auzită și că poate influența politicile educaționale. Prin Agenda Profesorilor Europeni, Comisia urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă, atragerea și păstrarea cadrelor didactice în sistem, dar și reducerea sarcinilor administrative prin utilizarea unor instrumente digitale.
Programul Academiile Profesorilor 2.0 va oferi sprijin cadrelor didactice aflate la început de carieră și va implica profesorii în dezvoltarea unor soluții digitale care să reducă timpul petrecut cu documentele și activitățile administrative.
O altă propunere vizează mobilitatea europeană a profesorilor și eliminarea unor obstacole birocratice care îngreunează predarea în alte regiuni sau state membre.
Comisia anunță modernizarea învățământului profesional și tehnic
Strategia europeană pentru educație și formare profesională, care însoțește pachetul, urmărește modernizarea învățământului profesional și tehnic și apropierea acestuia de nevoile pieței muncii. Datele prezentate de Comisia Europeană arată că, în 2025, doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, participaseră la cel puțin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media europeană era de 66%.
Pentru reducerea acestei diferențe, Comisia intenționează să testeze din 2027 un accelerator european de formare sectorială, prin care furnizorii de formare vor putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competențe noi.