România se numără printre ţările europene în care competenţele de bază ale elevilor, precum cititul, matematica şi ştiinţele, au înregistrat unul dintre cele mai accelerate declinuri în ultimii ani, iar tendinţa s-a accentuat după pandemie, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.
Oficialul european a prezentat cele patru direcţii ale unui nou pachet european pentru educaţie, care urmăreşte îmbunătăţirea competenţelor tinerilor, consolidarea carierei didactice, modernizarea învăţământului profesional şi integrarea inteligenţei artificiale în procesul educaţional.
„Testele PISA arată că aproape pentru întreg continentul european, cu mici excepţii, precum Olanda şi Estonia, la citit, la matematică şi la ştiinţe, declinul continuă de peste 10 ani, iar după pandemie s-a accelerat în Uniunea Europeană. România, din păcate, are unul dintre declinurile cele mai accelerate”, a spus Roxana Mînzatu.
Te-ar putea interesa și:
Prima direcţie a pachetului european vizează oprirea deteriorării competenţelor de bază, considerate esenţiale pentru capacitatea de inovare şi competitivitatea economiilor europene. Comisia Europeană propune soluţii pentru statele membre şi sprijin financiar, dar şi mecanisme de cooperare pentru şcoli şi profesori.
Mînzatu a subliniat că prioritizarea acestor competenţe trebuie să se regăsească nu doar în politicile europene, ci şi în bugetele şi strategiile naţionale.
„Indiferent de aşteptările pe care le avem din zona automatizării sau din inteligenţa artificială în viaţa noastră, competenţele de bază vor determina în ce măsură cetăţenii, lucrătorii, antreprenorii noştri vor rămâne rezilienţi cognitiv, oameni deplin capabili să aibă gândire critică şi să funcţioneze în economie, în democraţie”, a explicat oficialul european.
A doua direcţie urmăreşte consolidarea carierei didactice şi creşterea investiţiilor în profesori. Comisia Europeană cere statelor membre să acorde mai multă atenţie pregătirii profesorilor debutanţi, sprijinului acordat acestora şi formării continue, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale la clasă.
A treia direcţie vizează modernizarea învăţământului profesional şi tehnic, un domeniu important pentru companiile europene, în condiţiile în care o mare parte dintre deficitul de angajaţi şi de competenţe se concentrează în zona meseriilor şi calificărilor vocaţionale.
În acest sens, Comisia Europeană propune ca viitorul Fond european pentru competitivitate să includă o componentă dedicată parteneriatelor dintre mediul de afaceri şi şcolile profesionale. Aceste colaborări ar putea funcţiona inclusiv la nivel transfrontalier şi pe lanţuri europene de valoare, în domenii precum tehnologiile curate, sectorul digital şi inteligenţa artificială, bioeconomia şi apărarea.
Pentru România, Mînzatu spune că modernizarea învăţământului profesional trebuie să continue prin investiţii în calitatea profesorilor şi în pregătirea elevilor, dar şi printr-o apropiere mai mare de mediul de afaceri.
Oficialul european atrage atenţia că reticenţa părinţilor şi a elevilor faţă de şcolile profesionale este legată şi de neîncrederea că acestea oferă suficiente perspective de dezvoltare personală şi profesională.
„Pe lângă competenţele tehnice, trebuie să ne asigurăm că oferim o perspectivă de carieră, dar şi de dezvoltare personală suficient de solidă tinerilor care aleg în această direcţie să se formeze”, a afirmat Roxana Mînzatu.
A patra direcţie a pachetului european priveşte utilizarea tehnologiei şi a inteligenţei artificiale în educaţie, dar şi protejarea copiilor de efectele negative ale platformelor digitale. În acest context, Uniunea Europeană a propus Kids Act, o iniţiativă prin care urmăreşte restricţionarea accesului copiilor sub 15 ani la reţelele sociale, pe fondul preocupărilor legate de dependenţa generată de aceste platforme şi de efectele asupra sănătăţii mintale.
În paralel, Comisia Europeană vrea să îi ajute pe elevi şi profesori să folosească inteligenţa artificială într-un mod critic şi eficient. În acest sens, propune crearea unui consorţiu între statele membre pentru dezvoltarea unor instrumente AI dedicate procesului educaţional. Opt state membre au aderat deja la această iniţiativă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels