Sindicatele din învățământ au cerut, la negocierile cu noul Guvern, revenirea la situația inițială, anterioară aplicării așa-zisei reforme a Guvernului Bolojan. Aceeași solicitare a rămas valabilă de la începutul seriei de modificări impuse de fostul executiv. Sindicatele au atras atenția Guvernului, în mod repetat, că toate măsurile luate în ultimii doi ani nu vor duce decât la haos în sistem și la pierderea a mii de profesori, ceea ce s-a și întâmplat, dar Ministerul Educației nici măcar nu a făcut o analiză a datelor, în urma aplicării măsurilor. Abia acum începe procesul de analiză a situației reale din școli și licee, după ce s-a constatat inclusiv o neconcordanță majoră între situația prezentată de minister și cea care reiese din datele Institutului Național de Statistică: 14.000 de posturi de profesori s-au desființat, în școli și licee, conform analizei Ministerului Educației, dar au ieșit din sistem 6.000 de profesori, dintre care ministerul a identificat doar jumătate ca fiind la plata cu ora. Pierderile vin în urma creșterii normei didactice și a diminuării veniturilor, dar ministerul de resort nici măcar nu a calculat consecințele acestora, pe termen scurt, mediu și lung.
Federațiile sindicale din învățământ au solicitat încă o dată, la întâlnirea cu premierul Luca Niculescu, de săptămâna aceasta, anularea tuturor măsurilor de austeritate impuse de Ilie Bolojan – așa cum au solicitat permanent, în ultimii doi ani. Cea mai gravă măsură a fost creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, pentru că astfel au fost obligați mii de profesori să-și completeze norma cu ore la alte școli. Unii nu au găsit suficiente ore de predare, alții și-au completat norma la mai multe școli dintr-un județ, dar cu obligația de a parcurge zeci de kilometri zilnic, între unitățile de învățământ, dacă acestea sunt în localități diferite.
Citește și: Directorii de şcoli, obligaţi să muncească 8 ore în plus pe zi, fără plată
Despre numărul de cadre didactice care au ieșit din sistemul de educație, ministerul de resort nu are o situație certă, dar a comunicat că s-au desființat 14.048 de posturi. Datele INS arată că efectiv au plecat din școli și licee 5.937 de profesori (2.750 de la gimnaziu și 3.187 de la liceu). Din situația prezentată de MEC reiese că din cele 14.048 de posturi desființate, 13.550 erau la plata cu ora, iar pe baza acestor date s-a tras concluzia că situația s-a îmbunătățit, pentru că a generat o creștere a numărului de profesori titulari de catedră, cu 2.211, iar sistemul a scăpat de suplinitori și mai ales de cei necalificați.
Concluzia e eronată, pentru că multe dintre orele suplimentare pe care le-au obținut profesorii, pentru completarea normelor didactice, nu sunt pe specializarea lor, ceea ce înseamnă că foarte mulți elevi, mai ales din mediul rural și orașele mici, fac acum orele cu profesorii titularizați la alte materii.
De exemplu, un profesor de Limba Română și-a completat norma didactică prin ore de limbi străine, dacă în pregătirea universitară a avut dublă specializare, sau un profesor de Matematică a preluat și ore de Fizică, unul de Biologie a preluat și ore de Chimie, dar unele școli și licee au acceptat să le transfere și ore la alte materii pentru care nu au specializare, pentru a nu-i pierde și pentru că s-a putut preda și până acum în acest regim, la plata cu ora, acolo unde nu s-au găsit profesori.
Situația reală a școlilor și liceelor încă nu a fost analizată din acest punct de vedere, iar faptul că au ieșit din sistem cadrele didactice angajate la plata cu ora, unele necalificate pentru materiile pe care le-au predat, nu înseamnă că astăzi există doar titulari specializați pe toate materiile pe care le-au preluat, după creșterea normei didactice.
S-au găsit soluții de compromis, dar nu s-a făcut nicio evaluare
Mulți directori ai unităților de învățământ din rural și urbanul mic au ales o metodă de compromis, pentru a-și putea desfășura activitatea în continuare, cu un număr suficient de cadre didactice, dar au fost nevoiți să-și sacrifice o parte din colegi.
De exemplu, chiar dacă avea un foarte bun profesor de Limba Engleză, iar acesta nu reușise să se titularizeze pe post și lucra ca suplinitor la trei școli, după creșterea numărului de ore în norma didactică, directorul unui liceu a preferat să-i transfere orele acestuia unui coleg titular pe altă materie, pentru a nu-l pierde pe titular, iar cadrul didactic angajat cu norma la plata cu ora a pierdut, în același fel, și ore de la celelalte școli, fiind obligat să iasă din sistem. Chiar dacă ar fi rămas în sistem, un cadru didactic aflat în această situație nu ar fi reușit să acumuleze nici măcar banii pe care îi obține un muncitor necalificat prin salariul minim pe economie, dacă ar fi păstrat doar jumătate din norma didactică, dar pentru profesorii din mediul rural se adaugă și naveta pe care ar trebui să și-o plătească singuri.
În acest fel se explică cele mai multe situații în care profesorii netitulari au ieșit din sistem, dar nu s-a făcut nici măcar o evaluare a performanțelor acestora, pentru a se putea stabili dacă la clasă predă acum un profesor mai bun sau unul luat de la altă materie și pus să țină și orele pentru care nu are specializare, doar pentru că era nevoie de astfel de măsuri de compromis în unitatea de învățământ.
Posturi dispărute după reducerea numărului de clase
Din corelarea datelor de la Ministerul Educației cu cele de la INS reiese că s-au desființat 3.092 de posturi de suplinitori, dar au ieșit din sistem aproape 6.000 de profesori, ceea ce înseamnă că aproape 3.000 au fost titulari, însă nu se știe câți dintre aceștia sunt ieșiți prin pensionare și câți sunt titulari care și-au pierdut posturile după comasările unor clase, în urma creșterii numărului de elevi la clasă și a reorganizării de la începutul anului școlar precedent, când inspectoratele școlare nu au mai aprobat toate clasele solicitate de directori, mai ales la licee.
Și reducerea numărului de clase a fost un compromis care a afectat calitatea predării, mai ales la liceele cu profil mixt din țară, care absorbeau un număr mare de adolescenți aflați în categoriile de risc și contribuiau la scăderea gradului de abandon școlar, oferindu-le o șansă la școlarizare celor mai slab pregătiți sau cu o situație financiară precară, din mediul rural și urbanul mic. Simpla renunțare la o clasă de profil tehnologic, la un liceu cu profil mixt, teoretic și tehnologic, înseamnă condamnarea a circa 20-30 de adolescenți la muncă necalificată, până la finalul vieții, dar se va reflecta și în plățile pe care statul le va face pentru a acorda sprijin acestor viitori adulți, în programele sociale. Tocmai pentru a se evita această situație pe termen lung se investește în programe de diminuare a abandonului școlar, dar toate măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au creat aceste probleme, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv probleme sociale care se vor vedea peste mai mulți ani.
Luca Niculescu a promis că va ține cont de solicitările sindicatelor, iar actualul Guvern a relansat dialogul social – care în ultimii doi ani nu a existat. Legea salarizării se va discuta din decembrie.
