Comisia Europeană a prezentat joi Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, cu măsuri de urgență elaborate pentru a opri căderea performanțelor elevilor europeni.
Pachetul cuprinde soluții pentru sunt consolidarea cititului, matematicii şi ştiinţelor, dezvoltarea unei infrastructuri digitale mai sigure în şcoli, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru profesori şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic.
O prioritatea separată este Strategia pentru educaţie şi formare profesională – sprijin pentru firmele ce vor să se implice în programe de ucenicie
Radiografia momentului indică o îndepărtare de obiectivele pentru 2030
Țintele:
- Creșterea la cel puțin 12% a ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani cu cele mai bune performanțe la citire, matematică și științe.
- Reducerea la sub 15% a ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe, precum și a ponderii elevilor de clasa a opta (cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani) cu rezultate slabe în ceea ce privește alfabetizarea informatică și informațională.
- Creșterea la cel puțin 25% a ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani care provin din medii socioeconomice defavorizate cu rezultate bune la cel puțin o competență (citire, matematică sau științe).
„Comisia solicită statelor membre să facă din aceste obiective o prioritate naţională, să stabilească modul în care intenţionează să le îndeplinească şi să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european”, menționează un comunicat al executivului UE.
Analiza UE a rezultatelor PISA 2025 arată că:
- 33,9 % dintre tinerii europeni în vârstă de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3 % la citire și 25,9 % la științe.
- Excelența este, de asemenea, în scădere; în 2025, ponderea persoanelor cu cele mai bune performanțe din UE este de 4,8 % la citire, 6,4 % la științe și 6,8 % la matematică.
Rezultatele PISA 2025 indică o scădere evidentă a performanței în ultimul deceniu, adică o îndepărtare de obiectivul pentru 2030 – rata de neîndeplinire a obiectivului a crescut cu 11,3 puncte procentuale la nivelul UE, iar aproape jumătate din această creștere (5,1 pp) a avut loc între 2022 și 2025.
Toate țările, cu excepția Poloniei, Austriei, Ciprului, Slovaciei și Țărilor de Jos, au înregistrat un avans statistic semnificativ al ratei de subperformanță între 2022 și 2025.
În acest moment, rata este sub 20% doar în Estonia și Irlanda, în timp ce depășește 40% în Cipru, Bulgaria,
Malta, România, Grecia și Letonia.
În România, aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.
„În 2025, doar 9,1% dintre absolvenţii recenţi de învăţământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 şi 34 de ani, făcuseră cel puţin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media UE era de 66%”, a declarat joi vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, comisarul Roxana Mînzatu.
Sprijin mai puternic din partea UE pentru modernizarea educației și formării profesionale
- Educația și formarea profesională (EFP) joacă un rol central în înzestrarea oamenilor cu competențele necesare în economia actuală. Acesta oferă cursanților competențe practice, pregătite pentru locuri de muncă, în sectoare cu o cerere puternică de lucrători, cum ar fi energia, industria prelucrătoare, asistența medicală, apărarea și construcțiile.
- Strategia europeană privind EFP va sprijini cursanții să dobândească competențe care stimulează inovarea și creșterea prin formare în domeniul tehnologiilor de vârf și le va oferi acces la cariere cu perspective pe termen lung.
Accelerator european al formării sectoriale
Cu un proiect-pilot care începe în 2027 pentru a oferi module de formare scurte și flexibile, pe care furnizorii de EFP le pot adăuga la programele naționale.
Acestea vor fi dezvoltate împreună cu partenerii din industrie și vor oferi standarde de calitate comune; Întreprinderile și instituțiile EFP vor crea în comun parteneriate de afaceri în domeniul EFP pentru noi centre de formare.
Începând din 2028, acestea vor ajuta întreprinderile – în special IMM-urile – să asigure lucrători calificați și să implementeze noi tehnologii; o piață a mobilității la nivelul UE pentru a ajuta cursanții și ucenicii EFP să găsească cursuri de formare în străinătate și pentru a sprijini întreprinderile și școlile EFP în organizarea unor oportunități de schimb de calitate.
Prioritățile și măsurile
Printre măsurile propuse se numără Alianţele Şcolare Europene, prin care şcoli şi autorităţi şcolare din mai multe ţări o să primească un grant de un milion de euro ca să dezvolte metode eficiente şi testate pentru îmbunătăţirea unei competenţe de bază (spre exemplu, cititul).
Alianțe europene de școli
Alianţele Şcolare Europene sunt noi parteneriate transfrontaliere pe termen lung între şcoli şi autorităţile şcolare din diferite state membre, axate pe îmbunătăţirea performanţelor în cel puţin o competenţă de bază, prin cooperare practică şi rezultate măsurabile.
„Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază – citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an. În România, patru şcoli din judeţele Buzău şi Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianţelor Şcolilor Europene, finanţată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+”, a declarat Mânzatu.
Reţeaua europeană de sprijin şi consiliere va putea fi operaţională în primul trimestru din 2027, cu proiecte-pilot finanţate prin Erasmus+ în 30 de regiuni, prin care profesorii şi directorii vor putea cere îndrumare pentru sprijinul emoţional al elevilor, colaborarea cu părinţii şi folosirea inteligenţei artificiale la clasă.
Certificat de competenţe în IA
Comisia Europeană mai propune testarea unui certificat de competenţe în inteligenţa artificială pentru elevii de 15 ani, începând cu anul şcolar 2027-2028.
Elevii vor învăţa să verifice răspunsurile generate de IA, să îi înţeleagă limitele şi să o folosească responsabil.
Aproximativ 63,8% dintre tinerii de 16-24 de ani din UE au folosit inteligenţa artificială generativă în 2025, conform Eurostat. În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să înveţe cel puţin o dată pe săptămână.
„Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educaţie la nivel european, prin Consorţiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educaţie (EDU-EDIC): vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaţionale pot face schimb de informaţii şi vor stabili metode clare de protecţie a datelor elevilor. Avem în vedere dezvoltarea unui ecosistem de sprijin educaţional: instrumentele validate şi soluţiile inovative ale EDU-EDIC vor fi implementate în cadrul Alianţelor Şcolilor Europene, pentru dezvoltarea competenţelor de bază”, a mai spus comisarul european.
Testarea Certificatului de competenţe în domeniul inteligenţei artificiale pentru elevii de 15 ani, care vor învăţa să verifice răspunsurile primite, să recunoască manipularea şi să decidă când să lucreze fără inteligenţa artificială.
„În 2027, Comisia va propune şi un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Şcolile şi familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut în faţa ecranelor, siguranţa online şi echilibrul dintre activităţile digitale şi cele fără ecran”, a afirmat vicepreşedinta CE.
Condiţii de lucru mai bune pentru profesori
Au mai fost elaborate și soluţiile propuse pentru a oferi condiţii de lucru mai bune pentru profesori şi, implicit, rezultate la învăţătură mai bune pentru elevi, în contextul în care 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi doar unul din cinci profesori din UE crede că vocea sa este auzită şi că poate influenţa politicile educaţionale:
Una dintre soluţiile propuse este Agenda Profesorilor Europeni, ale cărei obiective sunt îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale profesorilor, precum şi atragerea şi păstrarea în sistemul educaţional a dascălilor buni, prin stimularea investiţiilor în educaţie ale statelor membre.
- „Agenda vizează transformarea digitală prin tehnologiile AI: profesorii vor fi implicaţi în dezvoltarea utilizării responsabile a AI pentru învăţare, precum şi a instrumentelor digitale care vor reduce birocraţia în educaţie”, a declarat Roxana Mînzatu.
- Agenda prevede ca, de două ori pe an, partenerii sociali din sistemele educaţionale şi reprezentanţii profesorilor să ia parte la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educaţie şi Formare, identificând priorităţile şi provocările, precum şi măsurile concrete care trebuie implementate.
Academiile Profesorilor 2.0 – program prin care cadrele didactice aflate la început de carieră vor primi sprijin pentru lucrul la clasă. Profesorii vor fi implicaţi şi în dezvoltarea unor instrumente digitale care să reducă timpul alocat sarcinilor administrative.
Mobilitatea europeană a profesorilor – aceasta poate fi realizată prin acordarea unor facilităţi specifice de către administraţiile naţionale şi prin eliminarea birocraţiei „din procedurile de portabilitate prin Actul de Portabilitate a Competenţelor”, pe care l-a propus „încă din luna septembrie”, aşa încât profesorii să fie încurajaţi să predea în regiuni dezavantajate.
România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu creşterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020, scăderea tarifului la plata cu ora şi creşterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.
Strategia pentru educaţie şi formare profesională – sprijin pentru firmele ce vor să se implice în programe de ucenicie
Pe lângă cele trei obiective prioritare a fost inclusă și Strategia europeană pentru educaţie şi formare profesională, care va putea sprijini firmele mici să se implice în programe de ucenicie împreună cu organizaţiile educaţionale.
„Încă de anul viitor, vom testa un accelerator european de formare sectorială, în care furnizorii de formare ar putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competenţe noi. Mecanicul auto de astăzi lucrează cu diagnosticare computerizată, senzori, electronică, sisteme de control şi tehnologii care se schimbă rapid. Într-un atelier auto, un curs de formare sectorială ar putea pregăti un viitor mecanic să utilizeze cele mai noi tehnologii”, a explicat Mînzatu.
Obiectivele strategiei:
- îmbunătăţirea calităţii şi agilităţii învăţământului profesional şi tehnic
- mobilizarea potenţialului său pentru sectoarele strategice ale economiei şi pentru tranziţiile pe piaţa muncii
- stabilirea unui sistem educaţional profesional mai deschis şi mai interconectat.
„În 2025, doar 9,1% dintre absolvenţii recenţi de învăţământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 şi 34 de ani, făcuseră cel puţin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media UE era de 66%”, a declarat vicepreşedinta executivă a Comisiei Roxana Mînzatu.
(Citește și: Comisia analizează testele PISA: Elevii europeni rămân în urma celor din alte țări dezvoltate și se îndepărtează de țintele UE pentru 2030 – Estonia continuă să frapeze)
****