„Cool”, „fake”, „breaking news”, „selfie” sau „fresh” sunt cuvinte și expresii pe care adolescenții le folosesc frecvent și care se regăsesc în DOOM3, cea mai recentă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Dar simplul fapt că sunt consemnate în dicționar înseamnă că elevii le pot folosi în orice lucrare, inclusiv la Evaluarea Națională și la Bacalaureat?”. Cristina Văduva, profesoară de limba română la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, spune că nu le permite elevilor să le folosească aceste cuvinte în lucrări. Ministerul Educației clarifică, într-un răspuns pentru Totul Despre Mame, dacă se pierd sau nu puncte la examenele naționale când elevii folosesc cuvinte străine.
DOOM3, publicat la sfârșitul anului 2021, a introdus aproximativ 3.600 de cuvinte noi, printre care numeroase anglicisme, adică termeni împrumutați din limba engleză, unii păstrându-și forma și pronunția originală, alții fiind adaptați limbii române. Unele dintre aceste cuvinte au intrat de mult în vocabularul de zi cu zi, în timp ce altele sunt folosite mai ales de tineri sau în mediul online. În prezentarea oficială a dicționarului, Institutul de Lingvistică al Academiei Române le include pe multe dintre acestea în categoria „xenismelor”, adică a termenilor străini care circulă în limba română fără să fie adaptați la particularitățile ei.
Faptul că aceste cuvinte au fost consemnate în DOOM3 nu înseamnă însă că profesorii trebuie să le considere potrivite în orice lucrare scrisă. Profesoara Cristina Văduva spune că ea nu acceptă folosirea lor în lucrările de la clasă și că, în general, fiecare profesor își stabilește propriile rigori. Pentru a afla dacă există reguli unitare de evaluare la examenele naționale și în ce condiții pot fi depunctați elevii, am solicitat un punct de vedere Ministerului Educației.
Ministerul Educației: „Elevii nu pot fi depunctați exclusiv pentru utilizarea unor anglicisme”
„Elevii nu pot fi depunctați exclusiv pentru utilizarea unor anglicisme precum «cool», «fresh» sau «breaking news», atât timp cât răspunsurile lor respectă cerințele subiectului, baremul de evaluare și normele de corectitudine gramaticală și lingvistică. Aceștia pot obține punctajul maxim dacă îndeplinesc toate criteriile de evaluare, utilizarea unor astfel de termeni neconstituind, în sine, un motiv de depunctare”, se arată în răspunsul către Totul Despre Mame.
Ce înseamnă asta pentru un elev? Să luăm un exemplu: La o cerință precum „Crezi că oamenii pot câștiga încrederea animalelor?” (exemplu preluat din modelul de subiecte pentru Evaluarea Națională 2027), elevul scrie răspunsul în felul acesta: „Ideea că oamenii ar putea câștiga încrederea animalelor le poate părea unora de-a dreptul cool. Eu, însă, cred altceva…”. Dacă răspunsul nu are greșeli de ortografie ori de punctuație, dacă elevul argumentează corect și respectă cerința, poate primi punctaj maxim.
Ministerul amintește și un principiu înscris la începutul fiecărui barem: „Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor”. Cu alte cuvinte, dacă un elev formulează un răspuns corect, dar diferit de cel anticipat în barem, acesta poate primi punctajul cuvenit, atât timp cât respectă cerința.
Dar cum se asigură Ministerul că elevii sunt evaluați după aceleași reguli, indiferent cine le corectează lucrările? Instituția explică faptul că atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, corectarea se face exclusiv pe baza baremului de evaluare și notare, unic la nivel național pentru fiecare probă, iar acesta nu permite interpretări. Profesorii nu pot introduce propriile criterii de notare, în funcție de preferințele lor lingvistice.
În cazul Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, programa de limba și literatura română precizează explicit că elevii trebuie să demonstreze capacitatea de a folosi limba română „corectă, adecvată și eficientă” în diferite situații de comunicare. Evaluarea urmărește respectarea normelor de scriere, gramatică și punctuație, folosindu-se inclusiv DOOM3 și Dicționarul explicativ al limbii române (DEX).
Profesoara de la „Sf. Sava”: „Mă irită abuzul de anglicisme”
Cristina Văduva spune că nu este de acord cu folosirea excesivă a termenilor englezești, chiar dacă aceștia au ajuns să fie consemnați în dicționar. „Aspectul pus în discuție este și pentru mine deranjant: a abuza de anglicisme. Eu, fire conservatoare, sunt iritată, dar pe un profesor din generațiile actuale acest fenomen nu cred că îl deranjează”, spune profesoara. La clasă, spune că nu le permite elevilor să abuzeze de anglicisme în lucrările scrise. În opinia ei, acceptarea tot mai multor cuvinte și forme noi ridică probleme și în privința regulilor pe care elevii le învață la școală.
Profesoara amintește însă și o comparație făcută de lingvista Rodica Zafiu într-o conferință. Aceasta a asemănat influența actuală a limbii engleze asupra limbii noastre cu perioada pașoptistă, când limba română era puternic influențată de franceză. „Cum limba e un organism viu și neologismele intră în categoria mijloacelor de îmbogățire a vocabularului, ea se va «îmbogăți» mereu cu alți și alți termeni”, explică profesoara. Și în perioada pașoptistă, adaugă ea, existau opinii pro și contra împrumuturilor lingvistice. În opinia profesoarei, împrumuturile din engleză pot crea dificultăți elevilor atunci când aceștia trebuie să respecte normele de scriere și de adaptare a cuvintelor la limba română.