Vor mai exista inspectori școlari, dar vor avea atribuții puțin diferite de cele din prezent, iar în completare, noul ministru delegat pentru învățământul preuniversitar ar vrea să nu se mai ocupe funcțiile prin numiri politice, ci doar pe bază de examen, similar cu cel pentru directorii de școli și licee. Politizarea educației este o problemă veche a sistemului de învățământ care a creat haos în momentul schimbărilor de partide de la guvernare, cea mai recentă fiind atunci când PSD a ieșit din Executiv, iar PNL și USR și-au pus inspectori școlari de la partid în toate județele. Directorii instituțiilor de învățământ sunt mereu sub presiune politică, dacă inspectoratele rămân la mâna partidelor de la guvernare. Până acum, partidele de la guvernare nu și-au schimbat doar prefecții, subprefecții și directorii de instituții administrative, ci și șefii inspectoratelor școlare, ceea ce a ținut școala captivă permanent în problemele politice, cu influență negativă asupra educației, pentru că directorii care nu fac parte din același partid ca șeful inspectoratului județean pot fi atacați atât profesional, cât și în proiectele de dezvoltare a unităților de învățământ.
Reforma sistemului de educație a început în 2024, prin schimbarea legislației, dar unele componente ale noilor legi se aplică din 2027, precum înlocuirea inspectoratelor școlare județene cu Direcții județene. Conform Legii învățământului preuniversitar, inspectoratele școlare județene trebuie să fie desființate până la 31 august 2027 și înlocuite cu Direcții județene de învățământ, iar ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a declarat, imediat după preluarea funcției, că ar vrea să introducă ocuparea posturilor prin concurs.
„Mi-aș fi dorit ca, pe lângă concursul de directori, să avem și concurs de inspectori, astfel încât toți acești oameni să fie validați nu de USR, PNL sau de altă factură, ci de o susținere profesională în urma unor rezultate”, a explicat Sorin Ionescu, la TVR Info. Propunerea noului ministru delegat se poate aplica după înființarea viitoarelor Direcții județene.
Concursul pentru directori, influențat de inspectori
Noul ministru are informații din teritoriu legate de nemulțumirile directorilor unităților de învățământ și ale profesorilor, acolo unde situația numirilor în funcțiile de conducere a fost percepută de unii drept nedreaptă.
Introducerea examenului pentru ocuparea posturilor nu s-a putut pune în practică din 2024 până acum, pentru că nu a fost posibil din punct de vedere juridic, inspectoratele neavând decât o perioadă scurtă de existență până la reorganizarea bazată pe noile prevederi legislative. Astfel, inspectorii numiți politic au fost în funcții exact în perioada organizării concursurilor pentru directorii de școli, care s-au desfășurat luna trecută, iar unii directori spun că au fost nedreptățiți.
Fiecare partid își pune inspectorii proprii
Actualul ministru delegat pentru sistemul preuniversitar spune că nu are o problemă cu inspectorii numiți de PNL și USR, dar PSD urmează să facă alte numiri, pentru că au existat situații în care inspectorii și-au exercitat influența politică, blocând demersuri și proiecte ale celor care nu făceau politica partidului din care proveneau.
Și ministrul a vorbit despre distincția între colaborarea instituțională și responsabilitatea politică a celor care au fost numiți în funcții, subliniind că singura soluție pentru rezolvarea acestei probleme de intruziune a partidelor în școală este profesionalizarea conducerii inspectoratelor – respectiv Direcțiilor județene care vor prelua atribuțiile actualelor inspectorate școlare.
Citește și: Profesorii, speriați de testele periodice, cer demiterea viitorului ministru al Educației
Prin ocuparea posturilor pe bază de concurs, atât pentru directori, cât și pentru inspectori, s-ar garanta, pe termen lung, îmbunătățirea managementului școlar și aplicarea coerentă a politicilor educaționale la nivel național, în viziunea lui Sorin Ionescu.
Metodologia de aplicare a reorganizării poate include propunerea
Până la trecerea de la inspectorate școlare la direcții județene, mai este nevoie de clarificarea mai multor detalii privind reorganizarea, care vizează structura administrativă și organizarea noilor direcții județene; atribuțiile pe care acestea le vor prelua de la inspectoratele școlare; modul de ocupare a funcțiilor de conducere; statutul și repartizarea personalului existent, precum și procedurile prin care va fi asigurată continuitatea activităților de inspecție și îndrumare școlară. Deocamdată nu se știe dacă planul Ministerului Educației va fi pus în aplicare la termen, astfel ca actualele inspectorate școlare județene să poată fi înlocuite cu direcții județene de învățământ începând cu 1 septembrie 2027.
Până în prezent nu se știe nici cum vor fi stabilite atribuțiile noilor instituții și în ce condiții vor fi selectați viitorii responsabili din sistem, iar propunerea ministrului Sorin Ionescu de ocupare a posturilor de inspectori școlari prin concurs ar putea fi introdusă în viitoarea metodologie.
Modificări legislative care au agravat situația
În aprilie 2024, sindicatele din educație erau revoltate de unele modificări din noua lege a învățământului preuniversitar care în loc să elimine sau măcar să diminueze politizarea școlilor, îi punea pe profesori la mâna directorilor, iar pe directori la mâna primarilor. Modificarea prin care primarului i s-au dat puteri sporite asupra demiterii, prin vot în ședința de consiliu local, a oricărui director de școală din localitate, nu a făcut altceva decât să subordoneze politic directorii.
Absurdul situației este atunci când sunt partide diferite la conducerea localității, a județului și a guvernului, iar directorul de școală e nevoit să facă „slalom” printre interesele politicienilor sau e atacat de toți. De exemplu, dacă la guvernare e PNL și USR, iar șeful inspectoratului școlar e numit de USR și primarul localității e de la PSD, directorul de școală sau de liceu va fi ținta tuturor partidelor și i se pot bloca proiectele de dezvoltare a unității de învățământ pe care o conduce, fie de la județ, fie de la Primărie.
Mai departe, directorul poate abuza, la rândul lui, de putere, acolo unde cadrele didactice nu sunt titulare pe post – adică în foarte multe situații, mai ales în orașele mici și în zona rurală. Unii profesori ajung să susțină examenele de titularizare în fiecare an și chiar dacă obțin note mari, rămân cu statut de suplinitori.
Ministerul Educației a modificat legislația, la începutul anului 2024, astfel încât să permită titularizarea chiar și pentru catedre incomplete, însă directorii de școli și de licee au găsit o metodă prin care în continuare să nu scoată posturile la concurs, iar modificarea legislativă nu a avut efectul urmărit. Situația s-a agravat în urma măsurilor guvernului Bolojan, prin creșterea normei didactice.
