Duminica, 01 Noiembrie 2026, ora 12:19
456 citiri
Analistul economic Iancu Guda a explicat ce indică prima rectificare bugetară din 2026 și a evidențiat atât evoluțiile pozitive, cât și problemele din finanțele publice. Acesta remarcă reducerea deficitului bugetar și creșterea încasărilor din TVA, dar atrage atenția asupra costurilor tot mai mari cu dobânzile la datoria publică și a veniturilor sub estimări din accize și jocuri de noroc.
„Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026 pentru finanțarea serviciilor publice și continuarea investițiilor. Ce ne spune rectificarea bugetară?
În primul rând, că deficitul fiscal cash la primele nouă luni este cel real, declarat public și validat inclusiv de toate agențiile de rating care au evaluat recent România: 3,8% la 9 luni, în scădere față de 5,3% în aceeași perioadă a anului trecut. Se menține ținta deficitului de 6,2% până la finalul anului, foarte bine pentru credibilitate externă”, arată Guda.
Analistul susține că încasările la TVA impresionează cel mai mult.
„Cresc cu 26%, DUBLU față de ritmul normal indus prin creșterea taxei (10%), creșterea medie a prețurilor (8%) minus contracția medie a consumului în primele 9 luni (-5%). Unde avem probleme: la dobânzi mai mari cu cca. 3,5 mld lei față de nivelul planificat. Anualizat, dobânzile pentru plata datoriei se ridică la aproape 3% din PIB, mai mult decât întregul buget pentru educație. ENORM”, spune Iancu Guda.
El arată că încasările sunt sub programe la accize: combustibil (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei)
„Se întâmplă exact ce spuneam acum câteva luni, crește zona ilicită, frauduloasă și nefiscalizată din industria jocurilor de noroc. Blocajele administrative și lipsa dispozițiilor tranzitorii au afectat posibilitatea operatorilor de a obține noi autorizații. Deși interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării dependenței, aceasta NU rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor NU abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piața neagră unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale și platforme nefiscalizate și rețele de spălare de bani, sau chiar fraudă care devalizează clienții de bună credință. Încasările la buget scad din cauza creșterii segmentului ilicit și nefiscalizat, iar problema dependenței nu este rezolvată!”, scrie analistul pe pagina sa de Facebook.

