Jumătate dintre liceenii români folosesc inteligența artificială pentru rezolvarea temelor, în timp ce aproape o treime dintre aceștia preiau răspunsurile generate de AI fără să le verifice, arată un studiu publicat miercuri de Edge Institute și citat de Edupedu.ro. Potrivit cercetării, 98% dintre elevii chestionați au utilizat instrumente bazate pe AI, iar 84% recunosc că le folosesc cel puțin o dată pe săptămână pentru activități școlare.
Ce arată datele și cum folosesc liceenii AI pentru școală
Cercetarea, realizată pe un eșantion de 3.033 de elevi din România cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani, relevă că 45% dintre respondenți utilizează inteligența artificială de câteva ori pe săptămână în scop educațional, 25% fac asta zilnic sau aproape zilnic, iar 15% o folosesc săptămânal.
Printre principalele activități școlare pentru care este utilizată AI se numără căutarea de informații sau idei (75%), rezolvarea temelor (50%), rezumarea textelor, articolelor sau lecțiilor (47%) și traducerea textelor (44%).
O treime dintre elevi nu verifică răspunsurile generate de AI
Un aspect alarmant al studiului este faptul că 46% dintre elevii care folosesc AI pentru școală recunosc că preiau informațiile generate fără să le verifice. De asemenea, 21% dintre elevi afirmă că au predat lucrări ce conțineau informații inexacte sau surse inexistente. Aceste constatări subliniază lipsa unui „reflex al verificării” și o conștientizare redusă asupra limitărilor tehnologiei.
„Deși elevii înțeleg că AI poate produce informații și conținuturi eronate, reflexul verificării lipsește, iar percepția asupra potențialului AI de a confabula este redusă”, avertizează autorii studiului.
Peste 60% dintre liceeni susțin că este „total acceptabil” să folosească AI pentru teme
Un alt aspect interesant al cercetării este legat de atitudinea liceenilor față de utilizarea AI. 69% dintre participanți consideră că este „total sau mai degrabă acceptabil” să folosească inteligența artificială pentru a rezolva probleme la anumite materii, iar 40% nu văd nicio problemă în a utiliza AI pentru a scrie eseuri sau referate, pe care să le predea ulterior ca fiind proprii. Mai mult, 35% dintre tineri consideră acceptabil să lase un program de inteligență artificială să le facă tot proiectul școlar în locul lor.
Chiar dacă majoritatea elevilor declară că utilizarea AI este un subiect frecvent discutat între colegi, 46% dintre respondenți afirmă că mulți dintre aceștia ascund faptul că apelează la astfel de instrumente, iar 43% consideră că cei care folosesc AI în exces sunt priviți ca trișori.
Reguli și educația formală despre inteligența artificială
Cu toate că folosirea AI este răspândită în rândul elevilor, studiul scoate la iveală lipsa unor reglementări clare în școli. Doar 29% dintre participanți au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, în timp ce 30% au spus că regulile sunt neclare, iar 21% au menționat că nu există nicio regulă în acest sens. Mai mult, 27% dintre elevi afirmă că nu au primit nicio educație despre folosirea AI, iar majoritatea spun că principalele surse de informare pe acest subiect sunt familia, prietenii sau colegii.
Doar 21% dintre liceeni spun că au învățat despre inteligența artificială la școală, în cadrul unei materii, iar doar 16% au participat la lecții dedicate acestui subiect. În plus, doar 15% au fost ghidați de un profesor în utilizarea responsabilă a AI.
Autorii studiului atrag atenția asupra unei diferențe majore între adoptarea AI și procesele anterioare de digitalizare în educația românească. În timp ce digitalizarea a fost impulsionată „de sus în jos”, prin investiții în laboratoare TIC și platforme de e-learning, inteligența artificială se răspândește „de jos în sus”, prin utilizarea sa informală de către elevi, fără un cadru legislativ clar care să ghideze acest proces.
Inteligența artificială folosită la teme reduce cu 20% notele studenților
Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea rapidă a temelor zilnice tinde să devină o obișnuință printre elevi, însă această practică ascunde un risc major pentru performanța școlară. Deși aplicațiile AI aduc note bune la teme pe termen scurt, efectul pe termen lung este o scădere dramatică a rezultatelor la examenele decisive.
Un studiu amplu derulat de cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și Universitatea din Hong Kong evidențiază un fenomen de tip „capcană cognitivă”. Urmărind peste 26.000 de elevi de gimnaziu și liceu, analiza oferă primele date concrete despre impactul real al asistenților virtuali asupra învățării.
Elevii iau note mai mari la teme, dar au rezultate mai slabe la evaluări
În prima fază, utilizarea aplicațiilor precum ChatGPT pare un câștig net pentru elevi. Notele la temele pentru acasă au crescut în medie cu 18%, în timp ce timpul alocat rezolvării s-a redus de la 64 de minute la doar 45 de minute.
Efectele secundare negative apar însă după mai multe luni de utilizare continuă. După primele șase luni de teme cu AI, notele obținute la testările lunare au înregistrat o scădere de 20%. Pe un orizont de doi ani, decalajul s-a adâncit semnificativ la examenele naționale de evaluare și admitere: o scădere de 24% la examenul Zhongkao și de 18% la testul Gaokao.
