Ministerul Educației: proiecte bune, prost lansate sau implementate

1 octombrie 2026

Ministerul Educației și Cercetării vine cu două inițiative binevenite: finanțare pentru sprijinirea copiilor vulnerabili și o primă destinată carierei didactice. Numai că bunele intenții se împiedică de calendar și de condițiile de aplicare. Școlilor li se cere să depună proiectele PRIMII chiar în ajunul concursului de directori, iar profesorilor să cheltuiască cea mai mare parte a primei pe cursuri care presupun alte zeci de ore de formare. Două măsuri care ar trebui să ajute riscă astfel să adauge presiune asupra celor care trebuie să le folosească.

Ministerul Educației și Cercetării propune două măsuri care, la prima vedere, merită salutate. PRIMII finanțează sprijinul pentru elevii din ciclul primar aflați în școli vulnerabile. Prima de carieră didactică pune la dispoziția profesorilor 1.500 de lei pentru dezvoltarea profesională și activitatea educațională.

Problemele apar când coborâm de la intențiile declarate la calendar și la condițiile de utilizare. Pentru că un program trebuie să țină cont și de oamenii care îl aplică: cât timp au, ce alte obligații îi așteaptă și de ce sprijin au nevoie.

În aceste două cazuri, ministerul pare să fi calculat mai atent finanțarea decât timpul beneficiarilor.

PRIMII a fost lansat pe 28 septembrie, iar cererile de finanțare trebuie depuse până pe 12 octombrie 2026, la ora 17:00. Școlile au aproximativ două săptămâni pentru pregătirea aplicațiilor.

Pe 13 octombrie, candidații la funcțiile de director și director adjunct susțin evaluarea competențelor. Pe 20 octombrie urmează proba scrisă. Calendarul aceluiași minister plasează, așadar, termenul finanțării chiar în ajunul primei probe a concursului și cu opt zile înaintea celei scrise.

Directorul care candidează trebuie să gestioneze școala, să se pregătească pentru concurs și, în același interval, să coordoneze o cerere de finanțare pentru intervenții desfășurate pe trei ani școlari.

Ministerul precizează că formularul PRIMII a fost simplificat și anunță webinare de sprijin. Este un lucru util.

Câte dintre școlile vulnerabile au o echipă disponibilă, cu experiență, care să pregătească rapid toate aceste date?

Totuși, completarea unui formular mai simplu presupune în continuare decizii serioase. Conform modelului cererii, școala trebuie să verifice efectivele de elevi, să estimeze beneficiarii pentru anii următori, să planifice sprijinul educațional, hrana, activitățile extracurriculare și consilierea, să identifice personalul disponibil și să evite suprapunerea cu alte finanțări. Depunerea necesită și aprobarea Consiliului de administrație.

Cererea aprobată devine parte a acordului de finanțare. Activitățile înscrise în ea sunt angajamente care trebuie îndeplinite, documentate și raportate.

Desigur, directorul poate delega o parte din muncă. Dar tocmai aici apare întrebarea: câte dintre școlile vulnerabile au o echipă disponibilă, cu experiență, care să pregătească rapid toate aceste date?

Calendarul creează riscul ca școlile cu mai puțin sprijin administrativ să întâmpine cele mai mari dificultăți în accesarea unui program destinat copiilor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Nu știm încă dacă suprapunerea va reduce numărul cererilor. Știm însă că ea există și că putea fi evitată.

O prelungire rezonabilă a termenului și sprijinul efectiv pentru pregătirea aplicațiilor ar permite școlilor să ia decizii mai bine fundamentate. Pentru un program de trei ani, câteva săptămâni suplimentare de pregătire pot conta.

Formarea profesională. Durata nu dovedește nici calitatea, nici inutilitatea unui program

A doua alegere discutabilă privește prima de carieră didactică. Din cei 1.500 de lei acordați pentru anul școlar/universitar 2025–2026, minimum 65%, adică 975 de lei, trebuie utilizați pentru cursuri avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării, din oferta acceptată.

Formarea profesională este necesară. Profesorii au nevoie de instrumente actuale, de soluții pentru dificultățile întâlnite la clasă și de acces la oameni de la care pot învăța.

Dar formarea presupune și timp. În listele oficiale există, de exemplu, programe avizate de 25–30 de ore la CCD Sibiu, precum și programe acreditate de 75 sau 84 de ore oferite de alți furnizori.

Chiar și 25 de ore înseamnă zeci de ore adăugate peste predare, pregătirea lecțiilor, corectare, comunicarea cu părinții și sarcinile administrative. Pentru un profesor deja obosit, un nou curs poate fi resimțit ca o obligație suplimentară.

Durata nu dovedește nici calitatea, nici inutilitatea unui program. Există cursuri consistente și formatori buni. Întrebarea este dacă profesorul poate alege o formare potrivită nevoii sale, într-un format compatibil cu timpul disponibil.

Un profesor poate avea nevoie de un atelier practic de câteva ore: cum adaptează o lecție pentru un copil cu CES, cum intervine într-un incident de bullying, cum construiește o evaluare utilă sau cum folosește responsabil inteligența artificială. Ar trebui să poată găsi și finanța asemenea intervenții punctuale, cu rezultate verificabile.

În actualul mecanism, utilitatea unui atelier nu este suficientă pentru componenta obligatorie a primei: contează încadrarea în oferta acceptată. Astfel, există riscul ca alegerea să fie făcută pentru eligibilitate și certificat, înainte de relevanța pentru clasă.

Prețurile cursurilor nu sunt nici ele de ignorat

Mai apare o problemă foarte concretă: prețurile cursurilor nu se potrivesc automat cu pragul de 975 de lei.

Să luăm un exemplu ipotetic. Un curs costă 600 de lei. Profesorul îl urmează, dar rămâne sub suma obligatorie. Dacă mai cumpără un curs de 600 de lei, ajunge la 1.200 de lei cheltuiți pentru formare. Din primă îi rămân 300 de lei pentru alte nevoi didactice, față de cei 525 de lei care ar fi rămas dacă putea cheltui exact minimumul.

Diferența de 225 de lei este consumată tot de formare. În acest exemplu nu vorbim despre bani luați din salariu, ci despre reducerea sumei disponibile pentru alte utilizări eligibile. Iar al doilea curs aduce și alte ore de participare.

Situația depinde de tarifele și combinațiile disponibile. Dar regula permite acest efect: profesorul poate ajunge să cumpere încă un curs pentru a completa un prag financiar, chiar dacă nu are nevoie de acea formare.

Nemulțumirile sunt deja vizibile în spațiul public. În comentariile unor articole Edupedu despre procedură, persoane care se prezintă drept cadre didactice reclamă lipsa cursurilor relevante, dificultăți în utilizarea cardului și iau în calcul refuzarea sprijinului. Un comentariu din 30 iulie declară intenția de a nu activa cardul, iar unul din 6 august semnalează lipsa unei oferte potrivite pentru domeniul universitar al autoarei. Sunt mărturii individuale, cu identitate profesională neverificată, nu o măsurătoare a numărului profesorilor care renunță.

Aceste reacții merită totuși ascultate. Un sprijin pe care beneficiarul ajunge să îl refuze trebuie evaluat și prin prisma condițiilor sale de utilizare.

Banii pentru educație sunt necesari. Dar eficiența lor depinde și de timpul, energia și libertatea de alegere ale celor care îi folosesc

Ministerul ar putea păstra cerințele de calitate și, în același timp, să deschidă mai mult oferta către module scurte, cumulabile, cu obiective precise. Profesorul ar putea fi evaluat printr-o lecție adaptată, un instrument de evaluare sau o intervenție aplicată la clasă. Certificatul ar însoți rezultatul, iar timpul investit ar avea o justificare concretă.

Cele două programe au nevoie de ajustări diferite. PRIMII are nevoie de un calendar care să țină cont de concursul directorilor și de capacitatea administrativă a școlilor. Prima didactică are nevoie de mai multă flexibilitate în alegerea formării și de atenție la efectele pragului financiar.

Banii pentru educație sunt necesari. Dar eficiența lor depinde și de timpul, energia și libertatea de alegere ale celor care îi folosesc. Aceste resurse ar trebui să intre în calculele ministerului înainte de lansarea programelor.

Foto: Imagine ilustrativă, AI

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Source link

Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.
Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.