Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a făcut o listă cu peste 20.000 de persoane care nu au primit banii, iar explicația dată de autorități este legată de digitalizarea nonfuncțională din acest sistem. Simion Hăncescu, președintele FSLI, a declarat, pentru Jurnalul, că aplicația Pluxee, prin care se fac plățile pentru profesori, nu a fost activă. Nu este prima oară când o aplicație nu funcționează, iar profesorii sunt nevoiți să își aștepte banii pe care îi datorează statul. La fel se întâmplă și cu salariile lor, atunci când nu funcționează corect softul care le calculează veniturile. În afară de frecventele defecțiuni legate de digitalizare, întârzierile plăților pentru prima didactică au creat și o problemă de eficiență a investițiilor în Educație.
Sindicatele din învățământ au transmis Ministerului Educației și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene liste cu profesorii care nu au primit pe carduri prima de carieră didactică. Ar fi peste 20.000 de cadre didactice, conform datelor colectate de sindicate. Primele sesizări legate de noua întârziere a plăților au venit de la un sindicat din Hunedoara, de unde a început și completarea unui tabel cu toate cazurile.
De trei ani au fost mai multe probleme legate de aplicarea OUG nr. 58/2023, mai ales după ce acest bonus s-a acordat prima oară. În forma inițială, actul normativ nu permitea nici folosirea sumelor de la un an la altul și nici nu s-au putut face finanțările anuale din fonduri europene, din cauza unei erori de scriere a proiectului.
Problema s-a rezolvat, în cele din urmă, iar banii de anul acesta s-au putut da din fonduri europene, dar sacrificiul a fost făcut de profesori, care au fost puși să aștepte un an. În acest timp, cadrele didactice au pierdut mai multe oportunități, pentru că acești bani nu se dau ca un bonus pentru a avea o sumă în plus, pe lângă salariu, ci mai ales pentru a putea contribui la acumularea unor cunoștințe noi, inclusiv prin participarea la evenimente din domeniul educației.
Citește și Guvernul și-a bătut joc de formarea profesională a profesorilor, iar acum îi critică
Confuzii între workshopuri și cursuri acreditate
Din această categorie de evenimente fac parte conferințele internaționale, sesiunile de workshopuri și alte tipuri de întâlniri cu personalități din domeniul educației care pot face transfer de cunoștințe către profesorii români. Costurile de participare la aceste evenimente sunt foarte mari, dacă invitații sunt somități internaționale, iar cadrele didactice din România nu-și permit să le suporte din propriile venituri, mai ales dacă trebuie să-și plătească inclusiv deplasările și cazarea, în perioada acestor evenimente.
Anomalia pe care unii profesori au sesizat-o este că Ministerul Educației a sprijinit doar cursurile de formare profesională acreditate de instituție, deși actul normativ nu prevede finanțarea din această primă didactică pentru cursuri în urma cărora profesorii să primească diplome care le atestă noi competențe profesionale, ci alte mijloace, inclusiv tehnice, pentru a se dezvolta profesional și a se pune la curent cu cele mai importante noutăți care-i pot ajuta în creșterea calității actului didactic.
Ordonanța nu prevede ce fel de cărți pot cumpăra din acești bani sau ce fel de aparatură, la fel cum nu specifică la ce fel de evenimente din domeniul educației pot participa. Spre deosebire de cursurile de formare profesională continuă sau de conferințele științifice obligatorii pentru doctoranzi și profesorii universitari, aceste evenimente au adus în România, după 2024, specialiști de la care profesorii români ar fi putut învăța noi metode de predare, pentru a aduce plusvaloare întregului sistem de învățământ.
Unii membri ai sindicatelor au explicat, pentru Jurnalul, că Ministerul Educației nu a protejat în niciun fel aceste evenimente organizate pentru profesori, ci doar unele cursuri, pentru că atât funcționarii ministerului, cât și miniștrii din ultimii ani fac o confuzie între cursuri acreditate și alte tipuri de transfer de cunoștințe dinspre profesioniști și cadrele didactice. Nefiind o formulă standard de curs acreditat, orice conferință sau workshop este considerată irelevantă de reprezentanții autorităților.
Lipsa de predictibilitate a blocat organizatorii
Întârzierile plăților au blocat atât participarea cadrelor didactice la aceste conferințe internaționale sau sesiuni de ateliere, cât și organizarea pe termen lung a acestora, din cauza lipsei de predictibilitate a Guvernului României.
Organizatorii de evenimente de acest fel nu pot risca să plătească sume foarte mari, pentru a „prinde” somitățile de talie internațională, ca apoi să nu reușească să achite facturile către invitați și furnizori. Din cauza întârzierilor alocării banilor pentru prima didactică, începând cu 2024, astfel de evenimente vor fi din ce în ce mai rare în țara noastră, ceea ce este în detrimentul cadrelor didactice, dar mai ales al elevilor – acest tip de „transfer de know-how” fiind cea mai eficientă metodă de a aduce „la zi” învățământul din România cu cele mai bune practici din întreaga lume. Inclusiv rezultatele testelor PISA ar fi trebuit să se îmbunătățească în urma acestor investiții ale statului, însă prima de carieră didactică a devenit inutilă, servind doar la cheltuieli pentru cărți, rechizite sau aparatură electronică, nu pentru „trainingul” profesorilor.
Autoritățile au mințit că plățile au fost făcute
Prima de carieră didactică este în valoare de 1.500 de lei net pe an, iar pe 2 septembrie 2026, MIPE anunța că s-au deblocat plățile pentru toți beneficiarii – 183.423 de cadre didactice și didactice auxiliare din învățământul preuniversitar, valoarea totală a plăților fiind de 275.134.500 de lei. De data aceasta nu a funcționat aplicația care face transferul sumelor către cardurile speciale pe care le-au primit profesorii.
Toate aceste incidente, inclusiv cele în care s-au greșit salariile cadrelor didactice, din cauza erorilor din sistemul electronic, arată că în ultimii 15 ani, investițiile majore s-au făcut mai mult în digitalizare și promovarea proiectelor de digitalizare, dar numai pentru a bifa acest domeniu de interes strategic în UE și pentru a aloca fonduri care ajung la câteva firme participante la licitațiile cu statul, în timp ce sistemele rămân nonfuncționale.
Aceleași probleme sunt și în sistemele de plăți către autorități, în sistemul medical sau în alocarea sumelor de bani, sub formă de ajutoare, pentru populația cu venituri mici sau chiar pentru voucherele de vacanță. Pentru toate acestea, inclusiv pentru prima de carieră didactică, s-au creat și s-au distribuit carduri, au fost plătite sisteme electronice și aplicații speciale, dar de multe dintre acestea s-a aflat abia atunci când au început să producă blocaje, din cauza erorilor. Unul dintre exemplele cele mai relevante ar fi chiar sistemul electronic în care trebuia să fie înscrise proiectele cu finanțare din fonduri europene și care a adus mari prejudicii, după ce a fost implementat.
Noua procedură de alocare a primei de carieră didactică a fost publicată pe 28 august 2026 și a introdus posibilitatea ca profesorii să poată folosi banii necheltuiți până la 31 august 2027, condiția fiind să rămână angajați în sistemul de educație în anul școlar 2026-2027.
