Doar 23% dintre cei care au răspuns au spus că pot rezista peste 6 luni din economiile de criză, în timp ce 25% nici măcar nu au un astfel de fond de rezervă
♦ 30% dintre românii care au participat la un sondaj pentru testarea nivelului de educaţie financiară nu au reuşit să răspundă corect la mai mult de o întrebare din 5 vizând cunoştinţe de bază ♦ Un alt lucru interesant care a reieşit din această testare, făcută în 2023, în toate statele UE este că 25% dintre români, dacă şi-ar pierde sursa de venit azi, nu au economii de urgenţă, deci ar fi nevoiţi să se împrumute ♦ Veniturile reduse explică într-un fel şi lipsa economiilor, dar nici nu te ajută deloc dacă nu înţelegi impactul inflaţiei sau importanţa unor investiţii difersificate, atât cât îţi permite bugetul.
„Cel mai probabil, rezist peste 6 luni, am bani strânşi «de criză», iar printre cheltuielile lunare sunt şi foarte multe cheltuieli inutile gen abonamente la Netflix, HBO etc. care nu sunt absolut vitale şi deci care ar mai salva nişte bani în plus. Deci dacă ajung în situaţia aia, pe lângă acel buget de criză, aş putea să reduc orice nu e absolut necesar, ceea ce mi-ar lăsa şi cu mai mulţi bani în buzunar. În cel mai rău caz, aş intra şi în banii puşi la bursă, dar sper să nu se ajungă vreodată acolo pentru că n-aş vrea să mă ating de ei“, spune Tudor, 27 de ani. Din răspunsul lui Tudor reies mai multe strategii. Pe de o parte existenţa unui fond de rezervă, dar şi o abordare diversificată prin plasamente la Bursă. Cazul său este fericit, pentru că statisticile, aşa cum reies ele dintr-un sondaj făcut în 2023 la nivelul tuturor statelor UE, arată o situaţie delicată pentru România. La nivelul UE 27, acestea ar fi concluziile.
„Majoritatea respondenţilor (65%) înţeleg impactul inflaţiei şi consecinţele potenţiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenţi înţeleg cum funcţionează dobânda compusă, în ciuda importanţei acestui concept pentru gestionarea finanţelor personale şi atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce priveşte înţelegerea riscurilor investiţionale, 66 % dintre respondenţi asociază corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56 % identifică în mod corect faptul că investiţiile într-o gamă diversificată de companii sunt, probabil, mai puţin riscante decât investiţiile într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20 % dintre respondenţi demonstrează că înţeleg modul în care ratele dobânzilor afectează preţurile obligaţiunilor“, se arată pe site-ul Comisiei Europene.
În România, de exemplu, doar 13% dintre respondenţi au ştiut răspunsurile la cinci întrebări care testau cunoştinţele financiare, cel mai scăzut nivelul din UE 27. Mai departe, 57% dintre respondenţi erau undeva în zona de mijloc, cu 2-3 răspunsuri corecte, iar 30% aveau unul sau niciun răspuns corect la cele cinci întrebări. Ce anume testau cele 5 întrebări? Noţiuni de bază cum ar fi înţelegerea faptului că o investiţie cu un randament mai mare cel mai probabil este mai riscantă, înţelegerea inflaţiei, a importanţei deţinerii unui portofoliu de economii diversificat sau a diferenţei dintre dobânda simplă şi compusă.
Această lipsă de educaţie financiară se vede în multe aspecte, inclusiv în modul în care românii gestionează partea de economii. Practic, dacă nu înţelegi că inflaţia îţi erodează veniturile şi că este necesar să investeşti pentru a limita acest efect este greu să generezi un plus. Desigur, veniturile reduse lasă de cele mai multe ori puţin spaţiu pentru economii, dar nici lipsa unor noţiuni financiare de bază nu ajută. Iar asta se vede iar în statistici.
Una dintre întrebările din studiul realizat de Comisia Europeană în 2023, care abia anul acesta a dus la câteva acţiuni concrete, este legată de cât rezişti fără a te împrumuta dacă de azi ţi-ai pierde sursa de venit. Din nou, România este la coada clasamentului. Astfel, doar 23% dintre cei care au răspuns au spus că pot rezista peste 6 luni de zile din economiile de criză, în timp ce 25% nici măcar nu au un astfel de fond de rezervă.
Astfel, Tudor, cu rezerva de 6 luni şi banii pe Bursă, este o excepţie.
Educaţia financiară începe să devină importantă la nivelul Comisiei. La finalul lunii iulie, Comisia a lansat o cerere de propuneri privind iniţiativele de succes în domeniul educaţiei financiare, cu scopul de a identifica şi colecta cele mai bune practici la nivelul UE. Persoanele fizice şi organizaţiile pot transmite informaţii despre proiectele existente în domeniile investiţiilor, economisirii şi educaţiei privind riscurile financiare până la 30 octombrie 2026. Comisia va analiza propunerile pe baza a trei criterii stabilite în formularul de propunere, pentru a identifica temele comune şi factorii-cheie care au contribuit la succesul iniţiativelor. Concluziile vor fi prezentate într-un raport de sinteză, pentru ca statele membre să selecteze cele mai bune practici, care vor fi discutate la sfârşitul anului. În al doilea rând, Comisia caută părţi interesate dispuse să participe la o masă rotundă care va contribui la elaborarea unui cod european de conduită voluntar pentru organizaţiile private şi non-profit care promovează educaţia financiară. Codul ar putea fi lansat în prima parte a anului viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels