România va găzdui, în 2034, o nouă Capitală Europeană a Culturii, potrivit calendarului anunțat de Comisia Europeană. Primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028, orașele finaliste să fie selectate în 2029, iar localitatea desemnată va avea la dispoziție aproximativ cinci ani pentru pregătirea programului cultural.
România are deja experiența a două ediții ale programului european. Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, împreună cu Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.
Cele două experiențe au demonstrat că impactul unui asemenea program poate depăși anul în care orașul deține titlul, prin dezvoltarea infrastructurii culturale, crearea unor noi proiecte și rețele europene și consolidarea echipelor capabile să construiască programe culturale de anvergură internațională.
Un nou cadru pentru Capitalele Europene ale Culturii
Pentru ediția din 2034, Comisia Europeană propune o serie de modificări ale cadrului în care este acordat titlul. Una dintre cele mai importante schimbări privește tocmai moștenirea pe termen lung a programului: Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi evaluată exclusiv prin prisma evenimentelor organizate în anul titlului, ci și prin rezultatele și proiectele care continuă ulterior.
Respectarea angajamentelor asumate va conta și pentru acordarea Premiului Melina Mercouri, distincție care poartă numele fostei ministre a Culturii din Grecia care, în 1985, a inițiat programul Capitalelor Europene ale Culturii.
Noul cadru prevede și simplificarea procesului de candidatură, prin reducerea criteriilor de evaluare de la șase la patru seturi. Totodată, orașele vor putea construi mai ușor candidaturi comune, inclusiv proiecte transfrontaliere, iar participarea tinerilor și a societății civile va avea o pondere mai importantă.
Primele candidaturi din România, așteptate în 2028
Calendarul propus oferă orașelor interesate câțiva ani pentru pregătirea competiției. Primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028, iar finalistele să fie cunoscute în 2029. Orașul desemnat va avea apoi aproximativ cinci ani pentru dezvoltarea și pregătirea programului din 2034.
Ministerul Culturii ia în calcul și un mecanism prin care o parte dintre proiectele dezvoltate în timpul candidaturilor să poată fi continuate chiar și în orașele care nu obțin titlul, în special în cazul celor ajunse în etapa finală a competiției.
Un precedent este Cluj-Napoca, unde o serie de inițiative dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au continuat și după încheierea competiției.
Competiția pentru 2034, corelată cu viitoarea Strategie Națională a Culturii
Pregătirea candidaturilor se va suprapune cu perioada de implementare a Strategiei Naționale a Culturii 2027–2034, aflată în pregătire. Ministrul Culturii, Demeter András István, susține că cele două procese trebuie să se completeze și să ofere orașelor candidate un cadru coerent pentru dezvoltarea proiectelor culturale.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.
Deși anul 2034 poate părea încă îndepărtat, pentru orașele care intenționează să intre în competiție perioada de pregătire începe cu mult înaintea depunerii oficiale a candidaturilor.
Noua ediție oferă României posibilitatea de a transforma titlul de Capitală Europeană a Culturii într-un proiect cu efecte care să depășească anul 2034 și să contribuie, pe termen lung, la dezvoltarea culturală a orașului desemnat și a comunităților implicate.