Testarea PISA a provocat din nou dezamăgiri, dar care sunt totuşi cele mai…

♦ Testarea PISA 2025 s-a desfăşurat în România în perioada 12 mai – 9 iunie 2025 şi a inclus 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de şcoli gimnaziale, licee şi şcoli profesionale, din mediul urban şi rural, selectaţi prin metodologia standard utilizată la nivel internaţional ♦ Circa 52% dintre elevii români de 15 ani care au susţinut testele PISA în anul 2025 nu au atins nivelul minim de competenţă la matematică, iar 48% dintre ei au avut rezultate sub pragul de bază la citire, potrivit rezultatelor PISA 2025, publicate marţi de OCDE. Comparativ cu ediţia precedentă, România înregistrează o uşoară deteriorare a rezultatelor în toate cele trei domenii evaluate – matematică, citire şi ştiinţe ♦ Dar care au fost sistemele care au performat şi de ce?

„Între 2015 şi 2025, unele sisteme de învăţământ şi-au îmbunătăţit performanţele, în contrast cu tendinţele generale. Performanţele la ştiinţe au crescut în Lituania, Republica Slovacă, Turcia, Republica Dominicană, Georgia, Macao (China), Muntenegru, Qatar, Thailanda, Emiratele Arabe Unite şi Uruguay”, se arată în comunicarea oficială a PISA de pe 8 septembrie.

La nivel mondial, ediţia PISA 2025 a reunit peste 760.000 de elevi din 91 de ţări şi economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani. Ştiinţele au fost domeniul principal al evaluării, iar România a participat pentru prima dată şi la testarea competenţelor de limba engleză, pentru care au fost selectaţi 2.149 de elevi.

Testarea PISA (Programme for International Student Assessment), organizată o dată la trei ani de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), evaluează în ce măsură elevii de 15 ani pot aplica în viaţa de zi cu zi cunoştinţele şi competenţele dobândite la şcoală. Nu testează cât de bine au memorat programa şcolară, ci capacitatea de a rezolva probleme şi de a utiliza informaţiile în contexte reale.

 

PISA evaluează trei domenii principale: matematică – capacitatea de a formula, utiliza şi interpreta matematica pentru a rezolva probleme din viaţa reală; citire – abilitatea de a înţelege, interpreta, evalua şi utiliza texte scrise pentru a învăţa şi a lua decizii; ştiinţe – capacitatea de a explica fenomene ştiinţifice, de a interpreta date şi de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice pentru a înţelege lumea înconjurătoare.

La fiecare ediţie, unul dintre aceste trei domenii este domeniul principal, fiind evaluat mai detaliat. În cadrul testărilor PISA 2025, domeniul principal a fost cel al ştiinţelor.

„Studiul PISA 2025 arată că este urgent să se inverseze tendinţa de scădere a performanţelor elevilor. Cele mai performante sisteme educaţionale se concentrează pe un număr mai mic de domenii, pe care le aprofundează, investesc în cadrele didactice, implică părinţii şi oferă sprijin specific elevilor şi şcolilor care au cea mai mare nevoie de acesta”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. „Tehnologia şi inteligenţa artificială pot consolida procesul de învăţare şi pot contribui la pregătirea tinerilor pentru viitor, dar numai atunci când sunt utilizate în mod judicios şi nu ca substitut pentru atenţie, efort şi înţelegere.”

Între 2015 şi 2025, unele sisteme de învăţământ şi-au îmbunătăţit perfor­manţele, în contrast cu tendinţele generale. Performanţele la ştiinţe au crescut în Lituania, Republica Slovacă, Turcia, Republica Dominicană, Georgia, Macao (China), Muntenegru, Qatar, Thailanda, Emiratele Arabe Unite şi Uruguay.

Turcia, Republica Slovacă, Muntenegru, Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi-au mărit ponderea elevilor cu performanţe de vârf, reducând în acelaşi timp ponderea celor cu performanţe slabe la ştiinţe. Majoritatea jurisdicţiilor chineze participante, alături de Estonia, Japonia, Coreea, Singapore, Taipeiul Chinez şi Regatul Unit, s-au clasat printre cele zece sisteme de învăţământ cu cele mai bune performanţe la ştiinţe, matematică şi citire.