România se confruntă cu una dintre cele mai mari inegalități educaționale din Uniunea Europeană, arată rezultatele PISA 2025, publicate de OCDE marți, 8 septembrie. Peste jumătate dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică, iar decalajul dintre mediul urban și cel rural ajunge la aproape 100 de puncte. Gabriela Noveanu, directoarea Centrului Național PISA, spune însă că discuția despre cauze contează mai puțin decât măsurile care trebuie luate de acum înainte.
„Sunt numeroși factori care au influențat aceste rezultate, nu aș pune problema în termenii aceștia”, a declarat Gabriela Noveanu, directoarea Centrului Național PISA din cadrul Institutului de Științe ale Educației, pentru Tribuna Învățământului.
„Pe noi ne interesează acum să înțelegem că sunt lucruri de construit, asta necesită, din partea tuturor, efortul de a clădi o realitate”, mai spune Gabriela Noveanu.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la egalitate cu Bulgaria, însă, potrivit expertei, poziția în clasament nu este esențială.
„Noi trebuie să înțelegem necesitatea unor comparații cu alte sisteme de educație, ca să ieșim din mitul sistemului educațional performant”, precizează directoarea Centrului Național PISA.
Ea atrage atenția și asupra faptului că elevii nu poartă singuri responsabilitatea rezultatelor: „Politicile educaționale și proiectele ar trebui să aibă mai multă coerență.”
România, între țările cu cea mai mare inegalitate educațională
Rezultatele PISA 2025, publicate de OCDE marți, 8 septembrie, arată că România continuă să se numere printre țările cu cea mai mare inegalitate educațională la nivel mondial.
Disparitatea socio-economică rămâne una dintre cele mai grave probleme ale sistemului românesc.
„Dezavantajul socio-economic se concentrează în unități de învățământ din mediul rural, există, în continuare, decalaje mari, de aproximativ 100 de puncte, între rezultatele elevilor care învață în unități de învățământ din mediul urban față de cei din unități de învățământ din rural, pentru toate cele trei domenii”, se arată într-un comuniat al ministerului Educației.
Soluțiile posibile
Întrebată ce ar trebui făcut în continuare, Gabriela Noveanu a explicat că Institutul de Științe ale Educației este partener într-un proiect coordonat de Ministerul Educației, axat pe reducerea analfabetismului funcțional.
„Este un proiect axat pe cercetare și cu intervenții la toate nivelurile. Mergem până într-acolo, încât construim o evaluare standardizată pentru a identifica analfabeții funcționali, adică să se știe în școală care sunt acești elevi; ei trebuie să treacă printr-un test, apoi prin activități remediale, în afara orelor de curs. După un an de implementare, timp în care profesorul nu e lăsat singur, este mentorat, vedem care este situația”, a detaliat directoarea Centrului Național PISA.
Potrivit acesteia, demersul se bazează pe dovezi din studii internaționale, nu doar din PISA.
„Construim descriptori de alfabetizare funcțională și standarde aferente ca să construim itemi, întrebări de testare, iar lucrurile acestea se fac pe bază de dovezi pe care ni le oferă toate studiile internaționale, nu doar PISA. Asta înseamnă să iei în considerare beneficiile participării și nu faptul că ne clasăm pe locul X sau Y”, a mai spus Gabriela Noveanu.
Decalajele nu sunt doar între rural și urban, ci și între școli
Gabriela Noveanu atrage atenția că inegalitățile nu se limitează la diferența dintre mediul rural și cel urban.
„Decalaje sunt la nivel de sistem, între școli, 50% din variația de scor e dată de diferențele dintre școli, prin ceea ce furnizează acestea elevilor. Știm foarte bine că deja există o polarizare: școli bune și școli proaste, iar asta se poate rezolva prin politici educaționale care să aibă în vedere profesorii”, explică directoarea Centrului Național PISA.
Măsurile propuse de Ministerul Educației pentru reducerea decalajului
Ministerul Educației a anunțat direcții de acțiune pentru reducerea inegalităților dintre mediul urban și mediul rural.
Printre acestea se numără asumarea reducerii decalajelor urban-rural și a celor socio-economice ca obiectiv explicit de politică publică, sprijinul multianual consistent pentru școlile cu dezavantaje multiple, precum și îmbunătățirea accesului la servicii și oportunități educaționale în mediul rural, printr-o diagnoză mai precisă a barierelor existente în fiecare comunitate rurală.