Rezultatele PISA 2025, publicate de OCDE, arată cea mai mare scădere din istoria participării României la acest studiu: 16 puncte la Citire, alături de scăderi la Matematică (-9 puncte) și Științe (-3 puncte). România rămâne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană. Pentru prima dată, peste jumătate dintre elevii români de 15 ani (52%) nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar aproape jumătate se află sub acest prag la Citire (48%) și Științe (46%). Simultan, la toate cele trei competențe de bază, aproape 4 din 10 elevi (38,5%) sunt sub nivelul minim — dublu față de media OCDE.
Federația Coaliția pentru Educație atrage atenția că, dincolo de mediile naționale, cifra care ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult este decalajul din spatele lor. Datele OCDE confirmă o realitate dură: în România contează dublu cât în restul OCDE mediul din care vii — statutul socio-economic al familiei explică 21,7% din diferențele de rezultate la Științe, față de 11,6% media OCDE. Iar România se numără printre doar 10 țări din cele 91 evaluate în care cel puțin jumătate din diferențele dintre elevi se explică prin școala la care sunt înscriși, nu prin elevul însuși. Practic, în educația românească contează mai mult unde te naști și la ce școală ajungi decât cine ești ca elev.
Pe termen lung, tendința e clar negativă: din 2015 până în 2025, decalajul socio-economic a crescut constant în România, în timp ce la nivelul OCDE a scăzut. Ne mișcăm în direcția opusă față de restul organizației. Iar aceste cifre includ doar copiii care se mai află în sistem: PISA a testat aproximativ trei sferturi din cohorta de 15 ani, ceea ce înseamnă că cei mai vulnerabili dintre toți — cei care au abandonat deja școala — nici nu apar în această imagine.
Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, citat de EduPedu, a transmis un mesaj video dedicat României, în care a citat un calcul al cercetătorilor de la Stanford: dacă fiecare elev din România ar atinge măcar nivelul minim de competență, câștigul economic generat pe durata vieții profesionale a elevilor de astăzi ar putea depăși 3,26 mii de miliarde de dolari. Cifra vine într-un moment în care Ministerul Educației a pus în consultare publică eliminarea burselor sociale pe perioada vacanțelor — o măsură pe care Coaliția a contestat-o încă de la anunțare, exact pentru că afectează elevii din familii vulnerabile, categoria în care investiția are cel mai mare randament pe termen lung.
Considerăm că este util să avem în vedere și rezultatele testării internaționale TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study), un studiu global, similar ca anvergură cu PISA, dar organizat separat, care evaluează competențele de Matematică și Științe ale elevilor de clasa a IV-a și a VIII-a. Ultima ediție, TIMSS 2023, publicată în decembrie 2024, arată că la finalul clasei a IV-a, elevii români stau relativ bine, ocupând locul 6 în Europa la Matematică, în progres constant din 2011. La finalul clasei a VIII-a, procentul de analfabetism numeric și științific este însă aproape triplu. Datele arată clar: copiii nu pornesc de la zero, ci sunt pierduți sistematic în gimnaziu, iar la liceu nu există un mecanism real de recuperare a acestor decalaje.
Coaliția pentru Educație solicită:
- Un plan de intervenție concentrat pe gimnaziu, cu resurse direcționate către școlile și comunitățile unde decalajele de învățare se adâncesc cel mai rapid;
- Un an de recuperare și consiliere între gimnaziu și liceu, după modelul altor țări, pentru elevii care termină clasa a VIII-a sub nivelul de alfabetizare funcțională de bază, propunere formulată deja în recomandările noastre publicate după Evaluarea Națională din 2023;
- Planuri personalizate de intervenție și educație remedială pentru elevii care nu ating competențele de bază, însoțite de servicii integrate (masă caldă, sprijin financiar, precum menținerea burselor sociale pe toată durata anului, inclusiv în vacanțe) pentru că un copil nu poate recupera decalaje de învățare dacă nevoile lui de bază rămân neacoperite;
- Investiție susținută în formarea inițială și continuă a profesorilor, cu accent pe evaluarea formativă, pe folosirea datelor despre progresul fiecărui elev și pe o mentalitate de creștere, nu doar pe acumularea formală de credite;
- Un sistem de monitorizare integrat, care să lege datele administrative de rezultatele evaluărilor naționale și internaționale, ca sprijinul să ajungă exact unde e nevoie.
În plus, reiterăm necesitatea revizuirii Evaluării Naționale către un format axat pe competențe și pe profilul de formare al absolventului, pe modelul PISA, nu pe memorare și reproducere mecanică. Coaliția pentru Educație a propus deja regândirea mecanismului de tranziție de la gimnaziu la liceu, cu accent pe portofoliul elevului și pe evaluările de parcurs (clasele a II-a, a IV-a, a VI-a), și mai puțin pe examenul unic cu miză mare de la finalul clasei a VIII-a. Această propunere este susținută de o analiză comparativă a modelelor din alte țări, publicată de Federație în martie 2023.
Pentru Federația Coaliția pentru Educație, echitatea și accesul la educație de calitate pentru toți copiii rămân o prioritate. 1 din 3 copii din România crește expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar rezultatele PISA ne arată că inechitatea se perpetuează, deoarece acești copii au șanse mai mici de a atinge nivelul minim de competențe, indiferent cât de capabili sunt. Este o cauză pe care trebuie să o adresăm cu hotărâre, în mod integrat, pentru că niciun copil nu ar trebui condamnat de mediul în care s-a născut să nu aibă un viitor.
Despre Federația Coaliția pentru Educație
Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește 22 de organizații neguvernamentale active în domeniul educației și susține dezvoltarea școlii în care fiecare copil vrea și poate să își împlinească potențialul.