Am întrebat 50 de profesori ce îi face să intre cu drag la clasă

Câte povești pot porni de la aceeași propoziție? Probabil mult mai multe decât ne putem imagina. Noi am pornit în căutarea lor de la câteva cuvinte simple și de la oamenii pentru care ele au o semnificație aparte. Am provocat peste 50 de oameni din toată țara, care și-au dedicat viața elevilor, să ne spună ce îi motivează la început de an școlar. Le-am cerut să continue, așa cum simt ei, aceste cuvinte: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este…”

Descoperim, acum, peste 50 din miile de povești care compun viața de zi cu zi a școlii românești. Ce îi face pe oamenii de la clasă să rămână aproape de meseria lor și de elevi, an după an? Sunt peste 50 de răspunsuri la aceeași întrebare și, mai departe, peste 50 de motive pentru care ușa clasei se deschide încă o dată cu drag.

• Florentin Gheorghe, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, județul Dâmbovița: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este sensul pe care mi-l oferă interacțiunea cu elevii mei și gândul că pot ajuta la formarea lor ca oameni echilibrați, cu principii și valori solide.”

• Evelina Dumitrașcu, profesor de limba și literatura română la Școala „Mihai Eminescu” Brăila: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este dorința de a fi sursă de inspirație pentru elevii mei. Pentru că știu că sunt elevi care mă așteaptă, care se bucură că am oră cu ei, care văd ora ca o nouă provocare. Am ales această profesie datorită profesorilor mei de română, cărora le sorbeam cuvintele. Sunt deplin convinsă că fiecare elev are un profesor preferat, care îl luminează și îl inspiră.”

• Petruț Rizea, psiholog și profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială „Sfântul Calinic de la Cernica”, București: „Lucrul care mă face să intru cu drag în clasă este bucuria copiilor atunci când mă văd. Poate părea un lucru mic, dar pentru mine înseamnă enorm. Să deschizi ușa clasei și să vezi niște ochi care te așteaptă, să auzi un «Bună dimineața!» spus cu entuziasm, să simți că prezența ta contează pentru niște copii sunt lucruri pe care nicio hârtie și nicio statistică nu le pot măsura.”

• Dana Anton, profesor de engleză la Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, județul Suceava: „Lucrul care mă face să intru, în continuare, cu drag în clasă este felul în care elevii reușesc să-mi întoarcă, înzecit, tot ceea ce eu le ofer. Departe de a fi totul perfect, dincolo de această imperfecțiune ascuțită și tăioasă din învățământul actual, există o lume zgomotoasă, vulnerabilă și frumoasă. O lume cu tineri extraordinari, remarcabili, veseli, care nu cer decât să-i privim dincolo de ceea ce se vede la prima întâlnire. Să-i descoperim. Poate că măreția vocației de educator, în vremurile acestea, nu stă în metode sofisticate, în sisteme perfecte sau în răspunsuri pe care trebuie să le avem mereu la îndemână. Poate că stă într-un singur lucru, atât de simplu și atât de greu de păstrat, dar atât de repede perceptibil printre copii: să fii bun. Dacă aveți vreodată răbdarea să-i ascultați pe tineri vorbind între ei, veți auzi cum așază lumea în câteva cuvinte: «Este ceva rău.» Și atunci înțelegi că, da, poți fi un profesor bun dacă, înainte de toate, ești un om bun. Pentru că omul bun din învățământ trece dincolo de sistem, dincolo de politică, dincolo de vremuri grele. Rămâne acolo unde trebuie să rămână: în sufletul celor pe care i-a întâlnit. Și știți de ce? Pentru că elevii au un dar pe care noi, adulții, îl uităm uneori: acela de a te lua cu ei în lumea lor. Te pot sechestra în tinerețea lor, într-un loc în care timpul curge altfel, în care bucuria are alte măsuri, în care un zâmbet poate schimba o zi, iar un «este ceva rău» poate spune, în doar câteva cuvinte, tot ce trebuie spus despre lume. Cu siguranță, acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care ți le poate dărui meseria de educator: să fii, pentru o vreme, primit în tinerețea lor și să pleci de acolo puțin mai bun decât ai intrat.”

„Pentru ochii care se luminează”

• Paula Dragotescu, profesor pentru învățământ primar, Liceul Teoretic Petre Pandrea, Balș, județul Olt: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este speranța că, într-o zi, când copiii mei vor fi mari, poate nu își vor mai aminti toate lecțiile pe care le-am predat, dar își vor aminti cum s-au simțit lângă mine. Poate vor uita o definiție, o regulă sau o pagină dintr-un manual, dar sper să nu uite că, într-un moment în care nu aveau suficientă încredere în ei, eu am avut. Că i-am văzut. Că i-am ascultat. Că am crezut în visurile lor, uneori înainte ca ei să îndrăznească să creadă. Și poate că aceasta este cea mai frumoasă lecție pe care o pot lăsa în urma mea: nu ceea ce am scris pe tablă, ci ceea ce am reușit să scriu, fără cretă, în sufletul unui copil. Pentru asta intru în clasă cu drag. Pentru acel «Doamna, am reușit!”». Pentru îmbrățișările sincere. Pentru ochii care se luminează. Pentru pașii mici care, într-o zi, vor deveni drumuri mari. Și pentru privilegiul extraordinar de a ști că, pentru o bucată din drumul lor prin viață, am avut voie să merg alături de ei.”

• Liliana Nistor, profesoară pentru învățământ primar la Școala Gimnazială nr. 5 Galați: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag la clasă este acel moment magic când văd curiozitatea din ochii copiilor, momentele de «Aha», când ceea ce predai capătă sens pentru ei, întrebările istețe care îmi arată că elevii mei gândesc. Intru în continuare cu drag la clasă pentru momentele în care se simt văzuți, auziți, înțeleși, iar toate acestea duc mai departe la progres. Pentru momentele în care trec de la frustrare la bucuria de a găsi o soluție sau de a termina o sarcină, căpătând astfel încredere în ei. Pentru momentele în care mă surprind cu inițiativele lor, arătându-mi cât de creativi sunt. Intru în continuare cu drag la clasă pentru că elevii de azi vor fi liderii de mâine. Tot ce sădim astăzi bun în mintea și sufletul lor – cunoștințe, competențe, valori, abilități – va rodi peste ani. Și ei vor face lucrurile mai bine decât am reușit noi.”

• Michaela Iftime, profesoară pentru învățământ primar la Liceul „Timotei Cipariu” Dumbrăveni, județul Sibiu: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag la clasă este experiența învățării alături de elevi / și de la elevi, care mă face să mă simt mereu tânără.”

• Maria Bob, profesoară de limba engleza, Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” Cluj-Napoca: „Without a doubt, my answer would be: …lumina din ochii copiilor.”

• Dan-Cătălin Iftime, profesor de psihopedagogie specială, Centrul Școlar de Educație Incluzivă (CSEI) Dumbrăveni, județul Sibiu: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag la clasă este dorința mea de a dărui copiilor tot ce am acumulat de valoare în propriul suflet.”

• Viforel Dorobanțu, profesor de fizică-informatică la Școala Gimnazială nr.1 Curcani, județul Călărași: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este dorința de a-i aduce în sec. XXI cu sufletul și mintea! Disciplinele pe care le predau îmi permit să abordăm subiecte la care ei se simt ca peștele în apă, fiind nativi digitali! Experimente, reale sau virtuale, interpretări de date pot fi atracții pentru niște copii dornici să fie auziți și validați!”

• Simona Prişcu, profesoară de limba engleză, Liceul Teoretic „Roth-Oberth” Mediaș, județul Sibiu: „Lucrurile care mă fac să intru cu drag în clasă: satisfacția profesională observând evoluția pe termen lung a copiilor, conștientizarea faptului că modelez generații, că îmi aduc contribuţia la formarea viitorilor adulți și că munca mea lasă o amprentă în societate. Menționez și energia pozitivă, conexiunea umană, atașamentul față de colectivul de copii.”

• Alina Karina Nițu, profesoară de limba și literatura română, Şcoala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu”, sector 5, Bucureşti: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este vocația pedagogică. Pentru mine ea înseamnă dragoste de oameni, bucuria de a-i plămădi cumva pe copii intelectual, de a-i provoca să gândească, să se descopere şi să descopere binele şi frumosul din ei, să se prețuiască. Oricât m-ar încurca asperitățile lumii în care trăim, reuşesc să-mi păstrez această naivă nădejde în izbânda cugetului şi a sufletului.”

„O poveste care abia începe”

• Maria Cecilia Iliescu, profesoară pentru învățământ primar, Școala Gimnazială Traian, Pitești: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este faptul că fiecare copil aduce cu el o poveste care abia începe. Mă motivează râsetele lor, curiozitatea de a descoperi, întrebările existențiale pe care le au aceste generații. De-a lungul anilor, am învățat că noi, profesorii, dăruim încredere, curaj, aripi și, uneori, o amintire care rămâne pentru o viață. Generațiile au trecut, școala s-a schimbat, iar timpul și-a lăsat amprentele. A rămas bucuria de a fi înconjurat de inocență, puritate și iubire necondiționată. Elevii pe care i-am îndrumat sunt motivul pentru care, după 31 de ani, încă mai deschid ușa clasei cu emoție. Pentru că, învățându-i pe ei să crească, am avut privilegiul ca eu însămi să rămân mereu copil. Este o experiență care mă încarcă cu energie pozitivă, mă face să mă bucur de glumele lor, să experimentez activități pe care nu le-aș fi făcut cu adult, să călătoresc în anii copilăriei mele și să redevin copil prin trăirile lor.”

• Dorin Stanciu, profesor Educație Vizuală, Liceul „Timotei Cipariu” Dumbrăveni, județul Sibiu: „În fiecare zi, atunci când intru în clasă, îmi doresc să aduc cu mine nu doar cunoștințe, ci și bucurie, răbdare și încredere. Pentru mine, a fi profesor înseamnă mai mult decât a transmite informații. Înseamnă să creez un spațiu în care fiecare elev să se simtă respectat, ascultat și încurajat să își descopere propriile calități. Intru cu drag în clasă pentru că iubesc educația și arta. La orele de Educație Vizuală încerc să le ofer elevilor libertatea de a imagina, de a crea și de a se exprima prin culoare, formă și desen. Fiecare lucrare este o poveste, iar fiecare elev are propriul său mod de a vedea lumea. Cred că un profesor poate lăsa o amprentă frumoasă în sufletul unui copil prin răbdare, încurajare și exemplul personal. De aceea, fiecare oră este pentru mine o întâlnire cu noi idei, emoții și posibilități. Intru cu drag în clasă pentru că vreau să îi ajut pe elevi să descopere frumusețea artei, bucuria creației și încrederea în propriile lor valori.”

  

• Loredana Stan, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Slobozia, județul Ialomița: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este sclipirea din ochii elevilor mei, curiozitatea pe care o regăsesc la unii dintre ei. Este un răspuns idealist, care sfidează poate realitatea crudă a educației românești, dar, după un an școlar dificil, din punct de vedere personal, revin cu încrederea că această comunicare cu elevii mă va ajuta să mă recompun sufletește. Pasiunea pentru cunoaștere, pledoaria pentru seriozitate și respect a majorității tinerilor cu care lucrez îmi oferă motivația necesară implicării într-o activitate didactică creativă. Comunicarea cu ei mă inspiră, iar energia, entuziasmul lor sunt molipsitoare. Le mulțumesc elevilor din clasa a XI-a F pentru că au fost alături de mine în încercarea prin care am trecut și le promit un an școlar fructuos!”

• Gabriela Mărginean, profesoară pentru învățământ primar, Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este energia debordantă a copiilor, ochii care sclipesc cu entuziasm, avizi de cunoaștere, brațele calde care mă strâng tare și îmi oferă dragoste necondiționată.”

• Alexandra Chirea, profesor limba franceză, Colegiul Național „Gheorghe Sincai” București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este însăși sala de clasă, un spațiu magic unde se petrec schimbări mici și mari, unde se construiete viitorul, unde se dă direcția unei societăți, unde poți să vezi sclipire în privire, unde găsești, indiferent de vreme și de vremuri, speranță și tinerețe fără bătrânețe. Aici, timpul se măsoară în emoții, în reușite, în eșecuri. Aici înveți să zbori.”

„Pasiunea poate schimba destine”

• Mariana Ivan, profesoară de limba și literatura română, Liceul Teoretic „Ion Mihalache”, Topoloveni, Argeș: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este provocarea. Sensul nu se limitează neapărat la descoperirea unor limite, ci la confirmarea că pasiunea, empatia, profesionalismul pot schimba destine, indiferent de loc, de timp, de oameni.”

• Cristina Vioreanu, profesoară materie cultura de specialitate, CSEI Dumbrăveni, județul Sibiu: „Sunt elevii și dotările școlii.”

• Alexandra Dragomirescu, profesoară de limba și literatura română, Colegiul Național „Grigore Moisil”, București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este că pot să fiu eu însămi, să simt că aparțin unei comunități școlare și să continui să devin un om mai bun.”

• Andreea Lătărețu, profesoară de limba și literatura română, Complexul Educațional Laude Reut, București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasa este , de fapt, un gând: ce norocoasă sunt să fiu printre copii, să stau de vorbă cu ei, să aflu ce gândesc despre anumite lucruri, să fiu parte din lumea lor. Ce privilegiu!”

• Dumitru Dorin Holom, profesor de educație fizică, CSEI Dumbrăveni, Sibiu: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este… privilegiul de a pune o cărămidă la formarea caracterelor de mâine și satisfacția de a-i vedea cum devin mai buni, mai empatici și mai asumați în fiecare zi.”

• Liliana Rachieru, profesoară de matematică-informatică, Școala Gimnazială nr. 2 Stancea, comuna Spanțov, județul Călărași: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă: zâmbetul și energia elevilor, oportunitatea de a inspira, libertatea creativă în predare, atmosfera primitoare a clasei, progresul vizibil al elevilor, dar, mai ales, momentul acela de «aha!»”.

• Maria Ciucean, psiholoagă și profesoară, CSEI Dumbraveni: „Lucrul care mă face să intru cu drag la clasă este… bucuria de a-i vedea cum evoluează și cum devin mai încrezători în ei înșiși.”

„Energia fiecărui început”

• Adela Crișan, Music & Drama Teacher, King’s Oak British International School, București: „Vin cu drag in clasa pentru energia fiecărui început, reconectarea cu elevii, părinții și colegii. Într-o comunitate în care fiecare persoană este unică și prețuită, orele de Muzica și Teatru sunt un spațiu de învățare unde creștem împreună.”

• Claudiu Holom, profesor de educație fizică și sport, Școala Gimnazială Laslea, județul Sibiu: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este energia pe care o primesc lucrând zi de zi cu elevii, dragostea pentru sport și spiritul de echipă pe care îl împărtășesc cu colegii mei profesori.”

• Mihai Drăgoi, profesor alimentație publică la Colegiul Tehnic „Dinicu Golescu„ București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este bucuria revederii elevilor și satisfacția contribuției la dezvoltarea lor profesională, personală și emoțională. Observarea evoluției acestora este cea mai de preț motivație.”

• Daniela Enică, profesoară de matematică, Școala Gimnazială Mânzălești, județul Buzău: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este taina acelor clipe în care matematica încetează să fie o colecție de formule abstracte și devine un limbaj al luminii și al clarității pentru elevii mei.”

  

• Elena Lotrean, profesoară, fondatoarea Finnish Teacher Training Centre: „Faptul că știu că pot schimba lumea atunci când ajut un profesor să-și adore meseria.”

• Florin Alexandru Stan, profesor Business & Economics, Avenor College: „Momentul tăcut și miraculos în care o încăpere plină de minți diferite prinde viață printr-o înțelegere comună.”

• Richard Thomason, History/PSHE, Avenor College: „Să învețe unii de la alții și să fie martori la bucuria descoperirii”

„Un rol în povestea lor”

• Ioana Gafencu, profesoară de muzică, Avenor College: „Privirea curioasă din ochii lor și încrederea pe care ne-o acordă necondiționat, în fiecare zi.”

• Mihaela Ancuța, profesoară de matematică, Avenor College: „Să observ transformarea unor elevi, de la «nu mă simt motivat să îmi ating obiectivul și nu știu de unde să încep» la «am încredere în mine și îmi face plăcere să lucrez pentru a deveni mai bun astăzi decât am fost ieri». Poveștile de succes ale elevilor mei sunt cele care mă motivează cel mai mult și îmi oferă bucuria de a ști că am avut un rol în povestea lor.”

• Iacob Miruna-Roxana, profesoară învățământ primar, Avenor College: „Bucuria și entuziasmul copiilor aflați la început de drum.”

• Cosmina Costache, profesoară de geografie, Avenor College: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este entuziasmul elevilor atunci când descoperă că pot mai mult decât credeau inițial. Îmi place să văd cum, de la «nu cred că pot» ajung la momentul în care sunt mândri de ei înșiși, după ce reușesc… Iar uneori, bucuria e și mai simplă: când îi văd venind entuziasmați spre sala de clasă, cu două-trei minute înainte de oră, doar ca să mai vorbim puțin. Cred că în momentele acestea îmi amintesc cel mai bine de ce iubesc să fiu profesor.”

• Roxana Moisa, Psychology, Avenor College: „Ceea ce mă face să intru în continuare cu drag în clasă sunt rezultatele elevilor mei, care s-au plâns pe tot parcursul anului școlar trecut din cauza testelor frecvente, și bucuria rezultatelor foarte bune de la final, care au arătat că efortul a meritat.”

• Dana Papadima, profesoară de limba și literatura română, Avenor College: „Pentru mine, șederea între elevi și lucrul cu ei reprezintă apa vie pe care o primește eroul din basme ca să se întărească și să fie învingător. Întineresc an cu an de la acești copii de la care învăț să prețuiesc cunoașterea și bucuriile vieții.”

• Erika Plugar, profesoară de economie, educație antreprenorială, Colegiul Național „M.Eminescu” Oradea: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este privilegiul de a cunoaște povestea fiecărui elev, bucuria de a forma, inspira și orienta viitori profesioniști.”

• Vasilica Traiana Ghiță, prof. de matematică, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Oradea: „Lucrurile care mă fac să intru în continuare cu drag în clasă sunt energia, curiozitatea și zâmbetele elevilor mei, care mă motivează să devin o versiune mai bună în fiecare zi.”

• Linda Ana Chișe Stăniloiu, profesoară socio-umane, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Oradea: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este faptul că orice oră de curs constituie o sursă incontestabilă de cunoaștere, de cercetare, de creativitate, nu doar pentru elevi, ci și pentru mine. Faptul că pentru fiecare oră de curs trebuie să pătrund în ungherele spiritului meu și să fac informația accesibilă, interesantă, utilă pentru cel din fața mea, în așa fel încât să o perceapă în directă legătură cu lumea în care există și trăiește, cu universul pe care îl descoperă, cu viața de zi cu zi, cu societatea în transformare permanentă și în așa fel încât să îl determine să ridice semne de întrebare, să caute valori, adevăruri. Faptul că îmi sporește creativitatea și mă determină să investighez și să descopăr mereu și mereu maniere variate de raportare la situații date. Faptul că în această vară, din neant, mi-au ieșit oameni de liceu în cale să mă întrebe ce fac, cum sunt și ce vom studia împreună din toamnă. Mi-au ieșit în cale zâmbitori și frumoși.  Faptul că încă primesc mesaje de mulțumire și gânduri bune de la absolvenți. Faptul că pentru mine acest univers numit învățământ este ca o mănușă croită exact pe măsura mea, care mă determină să mă reinventez an de an și să nu cad niciodată în păcatul repetiției.”

„Energia lor curată”

• Petronela Petrea, profesoară de matematică și directoare la Liceul „Profesor Mihai Dumitriu”, Valea Lupului, județul Iași: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este momentul în care văd acea sclipire de înțelegere în ochii elevilor când o problemă grea capătă în sfârșit sens. Energia lor curată, curiozitatea și dorința de a descoperi mă provoacă și mă întineresc în fiecare zi. Să știu că le pot ghida pașii și că le pot construi încrederea în propriile forțe este cel mai frumos motiv de a trece pragul clasei.”

• Andreea Iftene, profesoară pentru învățământ primar, Școala Gimnazială nr. 169, București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este relația pe care o dezvolt cu elevii. Trecem împreuna prin toate emoțiile: de la tristețe că începe școala și timpul de joc și joacă este tot mai scurt, la bucuria de a ne juca împreună și de a învăța prin descoperire; de la frica de a nu intra în conflict cu un coleg mai predispus acțiunilor violente la entuziasmul de a fi tu liderul clasei. Sunt o mulțime de situații, dincolo de partea de predare-învățare-evaluare, care consolidează clasa și care mă provoacă la noi și noi încercări. Cred în cuvântul «echipă», iar scopul meu în cei 5 ani de învățământ primar este să transform clasa de elevi într-o echipă ce funcționează mai bine împreună. O echipă care împărtășește amintiri plăcute, dar care știe și cum să gestioneze eventuale momente tensionate. Un alt lucru care mă face să intru cu drag la clasă este liniștea casei mele. Deși am încercat să nu duc acasă problemele școlii și nici la școală supărările casei, pot să spun că atunci când lucrurile sunt bine acasă, la școală sunt surprinzător de creativă. Un al treilea lucru pe care l-aș aminti ar fi acela că îmi place ceea ce fac, dincolo de neajunsuri, încă pot spune că îmi fac «meseria» cu drag. Am început ca educatoare, dar am simțit că nu este locul meu. Am continuat ca profesor asistent într-o școală privată, experiență care mi-a oferit multe lucruri, însă dorința de a-mi asuma pe deplin propriul demers didactic și de a avea libertatea de a-l construi a fost mai puternică. Așa că am ales să dau încă o dată examenul de titularizare, pentru a-mi recâștiga dreptul de a preda și de a-mi construi propriul drum în învățământ. Fiecare interacțiune cu elevii, frontală sau individuală, este de fiecare dată un alt lucru care mă face să intru cu drag la clasă și să îmi doresc tot mai mult de la mine.”

• Andreea Iosif, profesoară de limba și literatura română, Școala Gimnazială Mânzălești, județul Buzău: „Lucrul care mă face să întru în continuare cu drag în clasă este dragostea pentru copii, pasiunea pentru meseria de dascăl, rezultatele obținute de elevi și recunoștința pe care o primesc din partea unor elevi peste trecerea anilor.”

• Gabriela Moldoveanu, profesoară pentru învățământul primar, Școala Gimnazială Mânzălești, județul Buzău: „Lucrul care mă face să întru în continuare cu drag în clasă este gândul că, dincolo de lecții și calificative, pot contribui la formarea unor oameni frumoși, faptul că în fiecare zi, zâmbetul lor îmi amintește de ce am ales să fiu dascăl și bucuria de a vedea că, uneori, o vorbă bună sau o încurajare îi ajută să treacă peste un eșec.”

• Aura Ionescu, profesoară de matematică, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Vișina, Dâmbovița: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este convingerea că, dincolo de formule sau metode matematice, am responsabilitatea și posibilitatea, în același timp, de a modela valori, de a livra lecții de viață și că pot educa viitorii cetățeni, medici, ingineri sau artiști ai societății. Nimic nu se compară cu acest sentiment, mă simt ca un Gepetto care vede cum munca sa prinde viață.”

„Evoluăm împreună”

• Denisa Bârsan, profesoară pentru învățământ primar, Școala Gimnazială nr. 2, Chitila: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este bucuria de a-i vedea crescând pe copii. Îi am alături încă de la clasa pregătitoare, iar acum ne pregătim să începem împreună clasa a II-a. Am avut ocazia să le văd primii pași în viața de școlar, emoțiile, curiozitatea, micile dificultăți și, mai ales, toate progresele făcute de la un an la altul. Faptul că evoluăm împreună și că pot contribui, zi de zi, nu doar la ceea ce învață, ci și la încrederea lor, la curajul de a încerca și la felul în care privesc școala este ceea ce îmi amintește mereu de ce iubesc această meserie.”

• Cristina Chiriță, profesoară de limba engleză, Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Alexandria: „Lucrul care mă face sa intru în continuare cu drag în clasă este lumina din ochii copiilor când pricep chestii de gramatică și nu numai, ochii lor măriți când le povestesc diverse întâmplări din cărți și din viața reală și credința că mereu voi avea un loc în inima multora.”

• Angela Sîrbu, profesoară de chimie la Colegiul Național „Unirea” Focșani: „Lumina din ochii copiilor… care apare atunci când te vad în prima zi de școală, atunci când află ceva nou, chiar dacă nu are legătură cu disciplina pe care o predai, atunci când vine pauza, atunci când i-ai încurajat sa cânte sau să danseze la serbare, atunci când, pur și simplu, le spui ca totul va fi bine…”

• Lavinia Elena Zeldea, invatatoare, Colegiul Romano-Catolic „Sf. Iosif” București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este felul în care copiii mă privesc cu încredere , bucurie și speranța că în fiecare zi vor învăța lucruri noi, vor acumula informații utile pentru lume și viață.”

„Zi după zi, un copil prinde curaj”

• Annemarie Magdalena Cojocaru, profesoară de istorie, Liceul Tehnologic Metalurgic Slatina: „Șansa de a transforma o lecție de istorie într-o poveste care ajunge la sufletul elevilor. Intru cu drag in clasă pentru că știu că dincolo de manuale, date seci, evenimente se află oameni în formare. Fiecare elev vine cu speranțele, visurile, așteptările sale și felul său unic de a privi lumea. Îmi place să le arăt elevilor că în spatele fiecărei date există un om, în spatele fiecărui eveniment există o poveste, iar trecutul ne-a lăsat o serie de întrebări care ne privesc pe noi, cei de astăzi. Mă fac să intru cu drag la clasă momentele în care un elev îmi pune o întrebare care mă provoacă, în care o explicație aprinde curiozitatea, când  o dezbatere îi provoacă să descopere informații care depășesc manualul. Cel mai mult mă bucură gândul că, peste ani, elevii mei poate nu își vor aminti toate datele, evenimentele pe care le-au învățat, dar poate își vor aminti o poveste, o idee, o întrebare sau un moment în care istoria a prins viață. Continui sa intru cu drag la clasă pentru ca fiecare generație îmi dă șansa să o inspir, să-i predau curajul de a întreba, libertatea de a gândi, responsabilitatea de a alege și respectul pentru trecut.”

• Mădălina Maria Bădescu, profesoară pentru învățământ primar, Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes” București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este bucuria de a vedea cum, zi după zi, un copil prinde curaj, descoperă, întreabă, înțelege și începe să creadă în propriile puteri. În învățământul primar nu predăm doar lecții, ci așezăm temelii: pentru felul în care copiii vor gândi, vor simți, vor relaționa și vor privi lumea. La clasa mea de a III-a, fiecare zi vine cu o nouă provocare, dar și cu acele momente mici care dau sens acestei profesii: o mână ridicată cu mai multă încredere decât ieri, un «Am reușit!» spus cu ochii strălucind sau un copil care descoperă că poate mai mult decât credea. Pentru mine, acestea sunt adevăratele reușite. Intru cu drag în clasă pentru că știu că, dincolo de manuale, caiete și calificative, un profesor poate rămâne în memoria unui copil prin felul în care l-a făcut să se simtă: văzut, ascultat, încurajat și capabil. Iar privilegiul de a putea contribui, în fiecare zi, la devenirea unor oameni este unul dintre cele mai frumoase sensuri pe care le poate avea profesia de dascăl.”

• Lidia Mihaela Mîrzac, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este faptul că, de fiecare dată când deschid ușa, mă întâlnesc cu ei, cei care de 38 de ani nu-mi dau voie să îmbătrânesc, mă întâlnesc cu energia pe care o aduc, cu întrebările lor, cu «vă iubim, doamna», cu glumele, cu poveștile lor (uneori nu atât de vesele, cât am crede), cu acele momente în care o simplă întrebare schimbă cu totul direcția lecției. Uneori, schimbăm chiar și tema. Și, sincer, sunt printre momentele mele preferate. Iubesc să-i văd cum prind curaj, cum încep să aibă mai multă încredere în ceea ce pot, cum se bucură când le iese ceva pentru care au muncit și cum învață să meargă mai departe atunci când nu le iese. Și, mai ales, gândul că, dincolo de lecții și note, putem lăsa unii în viața celorlalți ceva care să rămână mereu.”

• Evelina Rustem, profesoară de educație fizică și sport la Școala Gimnazială „Principesa Margareta”, București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag la clasă este credința că tot ceea ce încerc să transmit elevilor se comportă exact ca o sămânță ce va încolți la un moment dat, mai devreme sau mai târziu în fiecare. Și ca să fiu sinceră până la capăt, jocul-joaca, pentru că sunt profesor de educație fizică și sport. Bucuria de a dezvolta armonios corpul, de a le arăta copiilor cât sunt de puternici, de frumoși și de abili. Un corp sănătos pe care să se clădească valori și principii care să ghideze o viață echilibrată.”

• Nicoleta Simionescu, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, București: „Lucrul care mă face să intru în continuare cu drag în clasă este întâlnirea cu elevii. Văd în ei copilul care am fost, cu curiozități, dorință de a crește, aspirații, dar și suferințe și chiar reacții de opoziție; văd în ei adultul care am devenit și datorită școlii și oamenilor pe care i-am întâlnit în anii petrecuți în bancă și, mai nou, lângă catedră (pentru că nu îmi place să stau la catedră). Văd în ei viață și bucurie, așa că intru cu drag în clasă.”