România trebuie să păstreze un echilibru între reforma salarizării și posibilitățile bugetare, a reiterat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Acesta a afirmat, duminică seară, într-o intervenție la Digi24, că două dintre partidele din coaliție sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării și că există atât discuții tehnice, cât și o întâlnire a liderilor politici, în contextul sesiunii extraordinare a Parlamentului care începe luni, transmite Mediafax.
– articolul continuă mai jos –
„Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci ține de faptul că, așa cum am văzut la ultima evaluare a agenției de rating Moody’s, la secțiunea care vizează ce s-ar putea face pentru un upgrade al economiei, se menționează adoptarea legii salarizării unitare”, a declarat Pîslaru.
Ministrul Pîslaru a explicat faptul că adoptarea legii este importantă atât pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, cât și pentru credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating.
„Există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice, pe care se așteaptă să o vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating”, a spus ministrul.
Pîslaru a avertizat că o revenire la măsuri populiste, în special în anii electorali care urmează, ar putea anula o parte din efortul de ajustare fiscală făcut în ultima perioadă.
„Tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a afirmat el.
Întrebat dacă riscul mai mare pentru România este pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR sau adoptarea unei legi a salarizării care să depășească posibilitățile bugetare, Pîslaru a indicat clar cea de-a doua variantă.
„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și, practic, deviezi de la angajamentele pe care România le are să ajungă înapoi la un deficit de 3%… o promisiune de genul ăsta și saltul peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a declarat ministrul.
„Mesajele privind retrogradarea României sunt clare…De abia am reușit să îi convingem pe cei de la Moody’s să ne mențină ratingul. Și de atunci, practic, inclusiv Comisia Europeană și-a schimbat percepția despre modul în care se întâmplă lucrurile”, a explicat Pîslaru.
Ministrul interimar al Muncii a mai precizat că aproximativ 8 miliarde de lei erau deja prevăzute în calculele bugetare, în timp ce atingerea pragului de 12 miliarde de lei ar necesita măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.
„În acest moment, 8 miliarde erau deja planificați. Pentru 12, trebuie luate niște măsuri de reducere de cheltuieli adiționale. (…) Se poate. Dar, atenție, mai degrabă spre 8 decât spre 12. Ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană”, a adăugat acesta.
Pîslaru: Aproape 6 miliarde de lei pentru educație și sănătate reprezintă maximul suportabil
Ministrul a transmis un mesaj direct profesorilor și angajaților din sistemul medical, susținând că suma prevăzută în actualul buget pentru cele două domenii nu mai poate fi majorată fără identificarea unor resurse suplimentare.
„Această valoare pe care o avem de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei, în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaționale – educație și sănătate -, este maximul pe care România și-l permite în acest moment”, a afirmat Pîslaru.
„Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, sau partidele, anumite partide o fac sindicatelor, că «lasă, venim noi și vă dăm mai mult», este vânare de vânt, este o ipocrizie pe care o să o vedem în perioada următoare dovedită”, a conchis ministrul.
Parlamentul se reunește, luni, în ultima sesiune extraordinară pentru adoptarea reformelor din PNRR. Senatorii și deputații vor trebui să se pună de acord pe reforme importante, cum ar fi cea din domeniul integrității, trimisă de Curtea Constituțională înapoi în Parlament, sau legea Hidrogenului, care se află acum pe masa Senatului.
În plus, o lege critică pentru elevii care trec clasa a VIII-a are două forme depuse, ambele care ar urma să amâne dublul examen.