Media de 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023 a cheltuielilor publice pentru educaţie (de la grădiniţă şi până la liceu) în Uniunea Europeană nu s-a modificat în comparație cu situaţia din anul 2022.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 18 August 2026, 14:09
• Actualizat: 18 August 2026, 14:10
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii din PIB a cheltuielilor publice pentru educaţie, la nivelul de 3%, în contextul în care media blocului comunitar a fost de 4,7%, în anul 2023, potrivit datelor publicate marți, 18 august, de Eurostat.
Media de 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023 a cheltuielilor publice pentru educaţie (de la grădiniţă şi până la liceu) în Uniunea Europeană nu s-a modificat în comparație cu situaţia din anul 2022.
Potrivit datelor Eurostat, în rândul statelor membre UE, cel mai înalt nivel al cheltuielilor publice pentru educaţie, ca procent din PIB, a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) şi Belgia (6,2%).
La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România (3% din PIB), Grecia (3,3%) şi Malta (3,4%).
La nivelul blocului comunitar, cheltuielile publice pentru educaţie au scăzut uşor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu situaţia din anul 2020, când s-au situat la 5% din PIB, acesta fiind şi anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educaţie de la începutul colectării datelor statistice, în 2012.
Structura cheltuielilor
În privința structurii cheltuiellilor, în Grecia, Ungaria, Ţările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia şi Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puţin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituţiile de învăţământ.
În schimb, cheltuielile de capital au reprezentat mai puţin de 5% din totalul cheltuielilor în România şi Belgia, potrivit Agerpres.
În mai mult de jumătate dintre ţările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituţiile de învăţământ în 2023 au fost pentru salariile profesorilor.
Cu toate acestea, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franţa, Lituania, Cehia şi Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) şi Malta (36,9%) s-au situat puţin sub acest interval.
Citește și: Eurostat: Rata inflaţiei în zona euro a urcat până la 2,9% în iulie. BCE ar putea majora dobânda