Ce conține proiectul de lege depus în Parlament de deputatul Mihai Ghigiu, cel care cere amânarea cu doi ani a admiterii separate la liceu. „Metodologia a fost făcută pe repede-nainte și are scăpări grave”

Legea admiterii separate la liceu, pe masa Parlamentului. Mihai Ghigiu: „E nevoie de timp ca să decidem ce avem de făcut”

După ce Ministerul Educației a pus în consultare publică metodologia care va reglementa admiterea separată la liceu, parlamentarii au înaintat mai multe proiecte de lege prin care cer amânarea aplicării măsurilor sau chiar eliminarea definitivă a acestora. Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Mihai Ghigiu, susține că prevederile privind admiterea suplimentară trebuie reanalizate. Prin urmare, propune amânarea lor cu doi ani. 

Oficialul, care critică atât metodologia pregătită de Ministerul Educației, cât și oportunitatea organizării acestor examene, avertizează că noul sistem ar putea accentua diferențele dintre elevii care își permit meditații și cei care nu au resurse financiare. În acest sens, Ghigiu a precizat că proiectul său are ca scop crearea unui interval în care Parlamentul, Ministerul Educației și specialiștii din sistem să poată evalua mai bine situația.

„Am venit cu un proiect foarte simplu, de prorogare a termenului cu doi ani, astfel încât să ne permită să facem o dezbatere în următoarele luni”, a declarat deputatul. Potrivit acestuia, discuția trebuie purtată pe două paliere: despre modul în care este organizat examenul și despre oportunitatea existenței acestui concurs. 

„Ne-am trezit cu trei săptămâni înainte să înceapă anul școlar”

Mihai Ghigiu critică, în primul rând, momentul în care Ministerul Educației a pus în consultare metodologia. „Am avut trei ani, practic, de când această lege este în vigoare – timp berechet pentru dezbateri, discuții, îmbunătățiri în metodologie. Și noi ne-am trezit cu trei săptămâni înainte să înceapă anul școlar că propunem un text și sperăm că o să fie o dezbatere în luna august, în timpul vacanței”, ne-a declarat deputatul.

Acesta consideră că timpul foarte scurt pune sub semnul întrebării capacitatea sistemului de a pregăti în mod responsabil un mecanism care va afecta sute de mii de elevi. „Eu nu cred că este normal ca în câteva zile să avem acest ordin și care să afecteze viața a sute de mii de elevi”, a spus Ghigiu.

Potrivit acestuia, o amânare nu trebuie privită ca o simplă tergiversare, ci ca o perioadă necesară pentru analizarea soluțiilor. „Prorogarea, deși poate părea o amânare a momentului, cred că este un moment de respiro, care ne permite să analizăm puțin mai relaxați și pe bază de date ce variantă avem”, a explicat președintele Comisiei de învățământ.

Mihai Ghigiu: „O lege care ar putea naște suspiciuni și neîncredere”

Deputatul PSD critică și modul în care sunt reglementate unele dintre aspectele esențiale ale examenului suplimentar. Metodologia are multe scăpări, spune el, una dintre probleme fiind lipsa unor prevederi suficient de clare privind supravegherea concursului. „Nu se menționează clar că este obligatoriu ca examenul de admitere să aibă înregistrare audio-video, că nu este foarte clară procedura de contestații, nu e foarte clar dacă un bunic, spre exemplu, poate să-i corecteze lucrarea nepotului sau nu”, a explicat oficialul. În opinia sa, toate aceste aspecte țin de incompatibilități și conflicte de interese, lucruri care ar trebui clarificate înainte ca sistemul să fie aplicat.

„Sunt foarte multe scăpări în metodologie care ridică, fără să plec de la prezumția că profesorii sau școlile vor să facă ceva ilegal, o serie de întrebări și ar putea determina neîncredere din partea elevilor, din partea părinților, din partea societății în general”, a afirmat el. „Aceasta ar fi o primă problemă pe care am sesizat-o, cea cu privire la modul de organizare al concursului, partea administrativă”, ne-a mai spus el. 

„Elevii ar porni în această competiție cu șanse diferite“

Un alt argument lansat de Mihai Ghigiu împotriva admiterii suplimentare este riscul creșterii inegalităților dintre elevi. Deputatul a dat exemplul mai multor licee de top din București, dintre care unele ar putea organiza examen propriu, iar altele nu. „Să luăm cinci colegii bune din București la care toată lumea vrea să intre și să presupunem că trei dintre ele organizează și două nu organizează admitere separată. În acest scenariu, elevii vor trebui să se pregătească, pe de o parte, foarte bine pentru Evaluarea Națională, ca să aibă șanse la școlile care nu organizează și admitere la nivelul școlii”, a explicat deputatul.

Dar, în același timp, copiii ar trebui să se pregătească și pentru disciplinele cerute de liceele care organizează concursuri proprii. „Ceea ce înseamnă că părinții care vor avea mai multe resurse financiare vor putea să îi sprijine. Părinții care nu au resurse financiare nu îi vor sprijini”, a declarat Ghigiu. Concluzia sa este că elevii ar porni în această competiție cu șanse diferite.

„Există un impact pozitiv sau e doar un stres în plus? Liceele bune oricum își atrag cei mai buni elevi”

Ghigiu mai susține că, înainte de introducerea unui al doilea examen, trebuie demonstrat că acesta produce un beneficiu real pentru educație. „Există un impact pozitiv asupra procesului educațional ca să merite? Sau e doar un stres suplimentar, nu știu, din orgoliu sau din alte motive?”, se întreabă, retoric, deputatul, care cere o discuție fundamentată pe date și pe opiniile specialiștilor.

„Dacă Institutul de Științe ale Educației, diferite ONG-uri care au competență demonstrează că există o plusvaloare pentru educație având a doua modalitate de admitere, putem discuta. Dar, în momentul de față, privind strict pe datele pe care le avem, eu nu-i văd impactul pozitiv al acestei măsuri”, a spus Ghigiu.

Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților contestă argumentul potrivit căruia liceele de top ar avea nevoie de un examen propriu pentru a selecta elevii cei mai buni, încurajând în acest fel performanța.  „Oricum, liceele bune își atrag cei mai buni elevi. Iar notele de admitere sunt foarte ridicate. Dacă vă uitați la Sava, știți bine ce note sunt acolo”.

Oficialul continuă: „E clar că avem nevoie de câteva luni bune să discutăm metodologia, dacă rămâne în vigoare, dacă se abrogă sau se modifică. Iar dacă se modifică avem nevoie să discutăm serios modul în care este gândită această modificare”. 

Mihai Ghigiu: „Avem nevoie de un examen național care să evalueze competențe, nu informații învățate pe de rost”

Ghigiu spune că România ar trebui să decidă mai întâi ce urmărește prin Evaluarea Națională și abia apoi să stabilească forma examenelor. Deputatul consideră că acest concurs ar trebui regândit astfel încât să evalueze competențe, nu doar cunoștințe la anumite discipline. „Nu susțin ideea unei evaluări la nivel de școală. Cred că avem nevoie de o evaluare standardizată, la nivel național, însă, în același timp, trebuie să verificăm existența unor competențe și nu doar informații învățate pe de rost”, a afirmat Ghigiu.

O asemenea schimbare ar presupune însă o reformă de durată, nu o modificare punctuală a examenului. „Materiile, inclusiv când vorbim de curriculum, sunt gândite în așa fel încât unele să fie complementare cu celelalte. Dar asta înseamnă o regândire a sistemului și asta înseamnă un acord politic”, a mai spus Ghigiu care avertizează: educația are nevoie de stabilitate pentru ca reformele să poată fi evaluate. „Pentru că o astfel de schimbare nu se face într-un an, în doi sau cinci. Se face timp. Prin urmare, dacă, într-adevăr, ne-o dorim, avem nevoie de un acord politic. Iar apoi, indiferent cine va veni la guvernare, va lăsa modelul să funcționeze”.

Potrivit lui Mihai Ghigiu, Evaluarea Națională este văzută ca un capăt al parcursului școlar al elevilor. Ceea ce este total greșit. Motivul? „Învățământul este obligatoriu și în zona liceală”, a declarat deputatul. El susține că examenul nu ar trebui să funcționeze exclusiv ca o barieră pentru accesul la următorul nivel de educație. „Această Evaluare Națională nu trebuie să fie o barieră care îi oprește pe anumiți elevi să meargă mai departe. Scopul ei ar trebui să verifice că există o serie de competențe undeva pe parcursul procesului educațional și să-l orienteze pe elev pe zona de specializare”, a explicat Ghigiu.

Instabilitatea legislativă și politică, una dintre marile probleme ale sistemului de educație românesc

Dacă ne uităm la sistemul de învățământ din afară, continuă el, observăm că școlile oferă elevilor cultură generală chiar până în clasa a IX-a, iar apoi copiii urmează parcursuri educaționale diferite, mergând pe anumite specializări. „De exemplu, nu știu dacă la un liceu de muzică mai e nevoie să facă matematică  în clasa 11”.

Deputatul a explicat că evaluarea elevilor ar trebui să urmărească abilități care depășesc limitele unei singure discipline. „De exemplu, când vorbim despre competențe numerice, sensul este unul mult mai mare decât cel strict matematic. Sau în momentul în care vorbim despre competențe lingvistice, acestea depășesc sfera Limbii române”, a afirmat Ghigiu.

În opinia sa, instabilitatea legislativă și politică reprezintă una dintre marile probleme ale sistemului de educație românesc. „Dincolo de subfinanțare, dincolo de multe probleme pe care le are sistemul de învățământ, din punctul meu de vedere, în topul problemelor aș pune instabilitatea, atât legislativă, cât și politică”.

Admiterea suplimentară ar putea fi pilotată în anumite licee. „Dar suntem presați de timp”

O variantă pe care am discutat-o cu deputatul PSD a fost ideea pilotării acestui mecanism în anumite licee înainte de introducerea lui la nivel național. Mihai Ghigiu nu a respins această variantă însă, spune el, în cazul unei astfel de soluții, legea ar trebui modificată, iar Ministerul Educației ar urma să stabilească ulterior regulile de implementare.

„Dacă decidem să pilotăm un an, în anumite școli, pentru anumite specializări, modificăm legea, că e nevoie de o modificare legislativă, lăsăm ministerul să vină cu un ordin de implementare și vedem cum funcționează și apoi decidem”, a spus Ghigiu. „Însă noi, în momentul de față, suntem puși la zid de timp, în sensul că anul școlar începe în doar trei săptămâni, iar decizia finală nu mai suportă amânare. Trebuie să decidem repede ce urmează să facem. Iar eu consider că  prorogarea este cea mai bună variantă”. 

Proiectul lui Ghigiu: doi ani pentru o decizie bazată pe date concrete și dovezi

Proiectul depus de Mihai Ghigiu prevede prorogarea cu doi ani a aplicării mecanismului care introduce de la anul admiterea separată la liceu. „E destul de simplu, vorbim despre o prorogare care să ofere timp pentru analiză”, a explicat deputatul. El spune că perioada poate fi folosită pentru a decide între mai multe variante: păstrarea prevederilor, modificarea, pilotarea sau abrogarea lor. „Prima variantă ar fi să menținem acest examen separat, dar să gândim o nouă metodologie care să fie respectată și să ofere încredere. A doua variantă: modificăm prevederea și facem pilotare. Sau, a treia variantă, abrogăm măsurile și rămânem pe sistemul din prezent, pe forma actuală”, explică Ghigiu. 

Oficialul insistă însă că decizia trebuie luată pe baza unor date, nu a unor impresii. „În educație avem nevoie de niște date și nu de «mi se pare mie» sau «cred eu că e mai bine». Noi putem să fim de bună credință și să credem că e mai bine, dar datele să ne arate altceva”, a mai spus deputatul.

Cât despre metodologia care se află în această perioadă în consultare publică, aceasta pare făcută pe repede-nainte. „M-aș fi așteptat la publicarea documentației prin februarie-martie, în așa fel încât să avem timp măcar câteva luni s-o discutăm. Pentru că, dacă ne uităm la toate țările pe care le luăm ca model în zona de educației, vom observa testări naționale mai degrabă standardizate decât testări la nivelul liceului”. 

„Sunt convins că admiterea de la anul va fi doar pe baza Evaluării Naționale”

Cât despre șansele ca proiectul său să fie adoptat, Mihai Ghigiu este foarte optimist. „Eu sunt convins că elevii care intră acum în clasa a VIII-a vor da doar examen național, așa cum au dat și până acum. Sunt convins că în 2027 modalitatea de admitere la liceu va fi pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională și repartizare computerizată”, a afirmat președintele Comisiei pentru învățământ din Caera Deputaților.

Însă acesta admite că forma finală a soluției legislative poate fi diferită de cea pe care a propus-o inițial. „Am plecat de la această idee de doi ani tocmai ca să ne asigurăm că avem timp. Dar, dacă vrem să punem presiune și să discutăm mai repede, atunci amânarea deciziei poate fi de doar un an, iar până în martie, de exemplu, să ne asumăm că vom veni cu o modificare a legii într-un sens sau în altul. Repet: eu am propus doi ani ca să facem o analiză așezată. Dar și varianta de un an poate să fie una acceptată”, a mai precizat Mihai Ghigiu.

Raluca Turcan: „Lucrurile bune nu se fac în grabă”. Deputata PNL solicită amânarea aplicării legii cu patru ani

Și deputata PNL Raluca Turcan a depus la Parlament un proiect de lege împotriva măsurilor actuale. Însă, în timp ce Mihai Ghigiu cere amânarea cu doi ani a prevederilor, aceasta solicită o prorogare de patru ani. „Admiterea la liceu și evaluarea națională a elevilor la finalul clasei a VIII-a pot să fie procese mult mai bune și mai corecte decât cele din prezent. Altfel, nu se justifică o schimbare”, consideră Raluca Turcan. 

„Pentru că lucrurile bune nu se fac în grabă, depun o propunere legislativă, prin care noile modalități de admitere la liceu și de testare a performanțelor elevilor la finalul clasei a VIII-a să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2026-2027”, anunță oficialul, care avertizează: „În perioada următoare, asociațiile de părinți, de profesori, de elevi, experți în educație și autorități publice centrale vor avea dificila sarcină de a identifica cele mai bune modalități pentru a aduce cu adevărat performanță în școală și pentru a combate flagelul abandonului școlar, care este cel mai pronunțat în jurul clasei a VIII-a”.

Soluția cea mai bună vine dintr-o dezbatere publică cât mai largă și aplicată, a mai precizat Turcan. Aceasta speră ca actuala conducere a Camerei Deputaților să pună proiectul pe ordinea de zi a ședinței extraordinare de săptămâna viitoare. „Pentru că nu este un proiect cu miză politică, dar este un proiect cu o miză uriașă pentru viitorul generațiilor viitoare”. 

Turcan susține că România are probleme serioase la capitolul abandon școlar la finalul gimnaziului, iar schimbarea admiterii nu ar trebui făcută fără analizarea cauzelor care duc la acest fenomen. „Cea mai mare problemă o reprezintă abandonul școlar la finalul clasei a VIII-a, deci eu cred că întregul proces de predare și evaluare trebuie atent urmărit”, a mai spus Turcan pentru Edupedu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE