Elevii care își deschid primul cont personal pe rețelele sociale încă din gimnaziu obțin ulterior rezultate mai slabe la matematică și la limba maternă, comparativ cu colegii lor care așteaptă mai mult. Diferența apare începând din clasa a VIII-a și este echivalentă cu aproximativ șase luni de școlarizare, o concluzie care vine dintr-un studiu amplu, realizat de cercetători ai Universității Milano-Bicocca și Universității din Brescia, publicat recent în prestigioasa revistă științifică Nature Human Behaviour.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea, intitulată EYES UP (Early Exposure to Screens and Unequal Performance, „Expunerea timpurie la ecrane și performanța inegală”), a analizat datele a 5.227 de elevi din 28 de școli situate în nordul Italiei, în provinciile Brescia, Cremona, Mantova, Milano și Monza-Brianza, din regiunea Lombardia. Elevii incluși în studiu s-au născut în 2007 și 2008, iar cercetarea a acoperit anul școlar 2023-2024.
Echipa de cercetare, condusă de sociologii Marco Gui și Giovanni Abbiati, cu autoarea corespondentă Chiara Respi, a combinat răspunsurile elevilor la un chestionar detaliat despre obiceiurile digitale cu rezultatele oficiale ale testelor standardizate INVALSI, sistemul național italian de evaluare a competențelor școlare, aplicat la matematică, limba italiană și limba engleză.
Metodologia folosită a fost una riguroasă: din punct de vedere statistic, cercetătorii au aplicat modele de tip „difference-in-differences” (diferență-în-diferențe), o metodă care permite compararea evoluției în timp a unor grupuri similare, izolând astfel efectul specific al variabilei studiate, în acest caz, vârsta la care copiii și-au deschis primul cont pe rețelele sociale.
Ce arată rezultatele
Cercetătorii au comparat mai multe grupuri de elevi, în funcție de momentul în care au început să folosească rețelele sociale. O atenție specială a fost acordată celor care și-au creat primul cont la 10-11 ani, la începutul gimnaziului, și celor care au așteptat până la 13-14 ani, la începutul liceului. Rezultatele școlare din clasele primare erau similare între cele două grupuri. Diferențele au început să apară ulterior, în perioada gimnaziului, și au persistat în timp, în unele cazuri chiar accentuându-se.
Elevii care au intrat mai devreme pe rețelele sociale au obținut, în medie, scoruri mai mici la matematică și la limba italiană. Diferența a fost de aproximativ 0,2 deviații standard în ambele materii, potrivit criteriului utilizat în Uniunea Europeană pentru estimarea progresului educațional, această diferență echivalează cu aproximativ șase luni de școlarizare.
Studiul a identificat și alte efecte asociate cu utilizarea timpurie a rețelelor sociale: acești elevi aveau o probabilitate mai mare de a repeta anul și o probabilitate mai mică de a obține note foarte bune la finalul gimnaziului. În schimb, cercetătorii nu au observat aceeași diferență la limba engleză. O posibilă explicație este chiar expunerea la conținut în limba engleză de pe platformele sociale, contactul frecvent cu astfel de materiale ar putea contribui la familiarizarea elevilor cu această limbă, compensând astfel eventualul efect negativ asupra atenției și timpului de studiu.
Nu orice utilizare a tehnologiei a avut același efect
Unul dintre rezultatele importante ale cercetării este că problema nu pare să fie pur și simplu utilizarea tehnologiei în sine. Cercetătorii au analizat separat și utilizarea timpurie a computerului și a smartphone-ului. Folosirea computerului la vârste mici nu a fost asociată cu rezultate școlare mai slabe, iar legătura observată în cazul smartphone-ului, ca dispozitiv, a fost mult mai redusă. În schimb, asocierea a fost mult mai puternică specific în cazul conturilor personale pe rețelele sociale, o distincție importantă, care sugerează că nu tehnologia per se este problematică, ci mecanismul specific al platformelor sociale.
Cercetătorii au concluzionat că un posibil mecanism explicativ este distragerea atenției. Verificarea frecventă a telefonului și a platformelor sociale, inclusiv în timpul temelor sau înainte de culcare, poate favoriza distragerea și suprasolicitarea cognitivă. Elevii care au declarat că își verifică mai des telefonul au fost, în general, și cei care au început mai devreme să folosească rețelele sociale și care au obținut ulterior rezultate mai slabe la matematică și italiană. Cercetătorii au găsit, de altfel, dovezi solide că o parte substanțială din acest efect negativ este mediată tocmai de prezența constantă a smartphone-ului în momentele-cheie ale zilei ale elevilor.
Cum au eliminat cercetătorii alte posibile explicații
Pentru a reduce posibilitatea ca rezultatele să fie explicate de alți factori decât rețelele sociale în sine, cercetătorii au comparat elevi cu caracteristici observabile similare. Au fost luate în calcul inclusiv nivelul de educație al părinților, zona în care locuiau elevii, structura familiei, eventualele dificultăți economice, frecventarea creșei și rezultatele școlare anterioare. Cele două grupuri erau astfel asemănătoare în multe privințe, dar se diferențiau în special prin vârsta la care și-au creat primul cont personal pe o rețea socială. Datele despre momentul deschiderii primului cont au fost obținute printr-un sondaj realizat direct în școli, în perioada 2023-2024.
Important de menționat: procesul de colectare a datelor a inclus și o etapă riguroasă de pre-testare a chestionarului, cu interviuri cognitive și un test-pilot aplicat pe 123 de elevi din școli care nu au făcut parte din eșantionul final, tocmai pentru a se asigura că întrebările erau clare și bine înțelese de copii. Din totalul de 7.668 de elevi eligibili din clasele participante, cercetătorii au obținut răspunsuri complete de la 6.609 dintre ei, diferența fiind atribuită în principal absenteismului din ziua aplicării sondajului.
Ce spune autoarea studiului
Într-o declarație acordată presei internaționale, Chiara Respi, autoarea corespondentă a studiului, a subliniat că cercetarea sugerează că așteptarea până la vârsta de 13-14 ani înainte ca un copil să aibă propriul cont pe o rețea socială ar putea avea beneficii reale. Totuși, ea a atras atenția asupra unui aspect esențial: „Pentru ca o limită de vârstă să fie eficientă, ar trebui însoțită de un program cuprinzător de educație digitală, care să implice atât familiile, cât și școlile, cu scopul de a promova o utilizare constructivă a platformelor digitale.”
Este relevant de menționat, în context, că 14 ani este deja vârsta minimă legală în Italia pentru accesul autonom, fără acordul părinților, la aceste platforme, studiul confirmă, practic, cu date concrete, că respectarea acestei limite legale ar putea avea beneficii educaționale măsurabile, dincolo de rațiunile de protecție inițial invocate pentru stabilirea ei.
Rezultatele nu demonstrează o cauzalitate directă absolută
Deși metodologia folosită (diferență-în-diferențe) permite o formă mai solidă de inferență cauzală decât o simplă corelație, cercetarea nu a fost un experiment controlat clasic, cu randomizare completă. Autorii subliniază, chiar în articolul științific publicat, că rezultatele trebuie interpretate cu prudența metodologică specifică unor astfel de studii observaționale de amploare. Totuși, chiar publicația Nature Human Behaviour, care a evaluat riguros lucrarea înainte de publicare, descrie rezultatele drept „dovezi cauzale” ale faptului că implicarea timpurie în rețelele sociale afectează negativ rezultatele educaționale, o formulare notabil de fermă pentru un studiu din domeniul științelor sociale, unde stabilirea unei cauzalități clare este, de regulă, dificilă.
Un domeniu de cercetare relativ nou
Autorii studiului notează, în lucrarea publicată, că, deși folosirea rețelelor sociale de către adolescenți a devenit deja un fenomen universal, iar efectele acestora asupra sănătății mintale și a satisfacției față de viață au fost documentate anterior în literatura științifică, legătura specifică dintre această utilizare timpurie și performanța școlară pe termen lung nu fusese, până acum, stabilită la fel de clar. De asemenea, vârsta medie la care copiii primesc propriul smartphone a scăzut constant, ajungând acum la 10-11 ani, o tendință accelerată suplimentar de pandemia de COVID-19, — context care face acest studiu deosebit de relevant pentru părinții și educatorii de astăzi.
Oamenii de știință arată că așteptarea până la 13-14 ani înainte ca un copil să aibă propriul cont pe o rețea socială ar putea avea beneficii educaționale concrete. Ei atrag însă atenția că o eventuală limită de vârstă nu ar fi suficientă de una singură. O astfel de măsură ar trebui însoțită de educație digitală atât pentru copii, cât și pentru părinți, dar și de programe implementate în școli, care să îi învețe pe elevi să folosească platformele sociale într-un mod mai sigur și mai constructi, nu doar să le interzică accesul, ci să-i pregătească pentru o utilizare responsabilă, odată ce limita de vârstă este atinsă.
Citește și: Cât de eficiente sunt restricțiile pe rețelele sociale? Adolescenții reacționează la noile măsuri
