Subiecte Istorie BAC 2026, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

UPDATE 15:25 Barem de corectare la Istorie

Ce subiecte au primit elevii care au dat BAC-ul la Istorie

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. Papa Clement al VIII-lea […] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se facă în jurul împăratului Rudolf al II-lea […]. Apelul a găsit răsunet în Spania, unde domnea […] Filip al II-lea, în câteva ducate italiene (Toscana, Mantova, Ferrara); statele germane au făgăduit și ele să dea ajutor în oaste și bani. O deosebită importanță prezentau Transilvania, Moldova și Țara Românească, deoarece ele erau în vecinătatea nemijlocită a dușmanului și formau o bază de operațiuni militare. De aceea, s-au depus eforturi pentru a fi atrase în Liga Sfântă. Sigismund Báthory, principele Ardealului […], a ajuns în […] februarie 1594, la o înțelegere cu Rudolf al II-lea; Aron Vodă al Moldovei a încheiat și el, la 16 august 1594, un tratat cu imperialii, declarându-se aliatul lor, obligându-se să colaboreze sub raport militar și obținând dreptul de azil în cazul în care ar trebui să-și părăsească țara. În ce privește pe Mihai [Viteazul], el abia fusese numit ca domn, așa încât emisarul papei […], bănuind că are legături prea strânse cu turcii, nu-i vorbise încă. În Țara Românească, exista totuși un puternic curent pentru cauza creștină. Atât boierii, cât și domnul, aflând de pregătirile ce se făceau pentru Liga Sfântă, se simțeau atrași să participe și ei la această alianță.

(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)

B. O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului Mihnea al III-lea, dar fără succese de durată. […]

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și la începutul celui următor […] ajung să domnească Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu (în Țara Românească) și Dimitrie Cantemir (în Moldova), adică personalități importante pentru soarta țărilor române. În urma nereușitei înaintării turcilor spre Apus și a asedierii fără succes a Vienei (1683), legăturile și alianțele creștine ale domnilor români au sporit. Tratativele cu habsburgii, duse mai ales de Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, au avut în centrul lor ideea independenței țării, libertatea religioasă, respectarea obiceiurilor locale și ieșirea completă a Țării Românești din sfera de influență otomană. Dimitrie Cantemir a sperat să obțină aceleași lucruri (înlăturarea suzeranității sultanului, independența și refacerea hotarelor întregii Moldove, domnia veșnică în familia Cantemir) în urma unei alianțe cu Rusia lui Petru cel Mare, în 1711.

(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

Numiți alianța precizată în sursa A. (2 puncte)
Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1659. (2 puncte)
Menționați două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnii urmăresc să obțină independența țărilor române. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Prezentați două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550. (6 puncte)
Menționați o asemănare între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N. Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul că România era considerată folositoare din punct de vedere politic […] a favorizat atitudinea Occidentului față de Ceaușescu, exemplu fiind vizita lui R. Nixon în august 1969. Conducătorul român i-a întors vizita președintelui american în octombrie 1970. A urmat o serie de favoruri economice. În 1971, România a fost primită în Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), iar în 1972 a fost acceptată în Fondul Monetar Internațional (FMI). […]

Deziluzia față de politica internă susținută de N. Ceaușescu a apărut în iulie 1971. Vizita lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord […] i-a trezit admirația pentru revoluția culturală și pentru spectacolele grandioase dedicate cultului personalității, astfel că a cerut aceleași lucruri și în România. […] Propunerile lui N. Ceaușescu […] i-au adus la disperare pe majoritatea intelectualilor. Cele 17 propuneri sau „teze” […] au fost ridicate la statutul unei „minirevoluții culturale” […]. Aplicarea acestora trebuia supravegheată de partid. […] Propunerile făceau o chemare la „creșterea continuă a rolului conducător al Partidului Comunist Român în toate domeniile activității politico-educative […]”.

Motivul principal al deziluziei românilor […] a fost eșecul din domeniul economic. […] Mai multe greve au avut loc în anii ’80. Minerii din regiunea Maramureș […] au declanșat greva în septembrie 1983, în semn de protest față de micșorările de salarii. Securitatea a fost trimisă să oprească greva. Ca urmare a reducerii rației zilnice de pâine la 40 la sută pentru nerealizarea normei, muncitorii […] au făcut grevă în noiembrie 1986 la Fabrica de mașini grele și la Fabrica de frigidere din Cluj. […] Securitatea a pornit o anchetă cu privire la organizarea grevei și câțiva muncitori au fost mutați în alte zone. […] Scânteia care a dat naștere unor tulburări în estul țării a fost determinată de reducerile de salarii […] și problemele de aprovizionare cu alimente. La 16 februarie 1987, circa 1000 de angajați de la Atelierele de material runlant „Nicolina” din […] Iași s-au îndreptat către sediul partidului. […] 150 de persoane dintre greviștii de bază au fost concediați, după obișnuita „anchetă” condusă de Securitate.

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

Numiți formațiunea politică precizată în sursa dată. (2 puncte)
Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
Menționați conducătorul României și o caracteristică a propunerilor făcute de acesta în 1971, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile dintre România și Occident. (6 puncte)
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la grevele din anii ’80, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)

Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale în perioada 1949-1967. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

precizarea unui fapt istoric din spațiul românesc, desfășurat în perioada 1857-1860 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
menționarea a două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, între anii 1862-1867;
prezentarea unui fapt istoric referitor la România, din perioada 1875-1882;
formularea unui punct de vedere referitor la politica externă susținută de România în perioada 1910-1920 și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Cea de-a doua probă a sesiunii de toamnă de la Bac 2025 începe la ora 9.00. Accesul candidaților în săli este permis până la ora 8.30, după care aceștia vor fi legitimați și informați în legătură cu modul în care se desfășoară examenul.

Nota minimă de promovare pentru fiecare probă este 5 (cinci), iar media finală necesară pentru a promova examenul este cel puțin 6 (șase). Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

Introducerea de materiale interzise în sălile de examen (manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, telefoane mobile sau orice mijloc electronic de calcul/comunicare) atrage după sine eliminarea candidatului, indiferent dacă respectivele materiale/dispozitive au fost sau nu au fost utilizate.

Potrivit Ministerului Educaţiei, peste 33.000 de candidaţi s-au înscris la toate probele sau, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare şi recunoscute ca atare, doar la probele nepromovate. Rezultatele finale vor fi comunicate luni, 24 august.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) informează că, din totalul celor peste 33.000 de candidaţi înscrişi, peste 22.000 provin din promoţia curentă, în timp ce peste 11.000 de candidaţi provin din promoţiile anterioare.

Bacalaureat 2026. Calendarul examenelor din toamnă

Elevii care, din diferite motive, nu au susținut proba din iarnă- vară a Bacalaureatului mai au o șansă în toamnă. Această sesiune nu a suferit nici o modificare față de anii trecuți și se desfășoară după următorul calendar:

14-21 iulie 2026 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
3-4 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
4 – 5 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
6 – 7 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
5 – 6 august 2026 Evaluarea competențelor digitale – proba D
10 august 2026 Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
11 august 2026 Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
12 august 2026 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
13 august 2026 Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
18 august 2026 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00)
19-20 august 2026 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
20-21 august 2026 Soluționarea contestațiilor
24 august 2026 Afișarea rezultatelor finale

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Urmărește cel mai nou VIDEO

Source link