Reforma „Restart în educație” a fost aprobată în prima lectură după aproximativ cinci ore de dezbateri tensionate în Parlament. Proiectul a fost susținut de 53 de deputați ai partidului de guvernare, în timp ce 32 de parlamentari au votat împotrivă, iar șapte s-au abținut.
Inițiativa prezentată de ministrul Educației, Dan Perciun, a provocat numeroase critici din partea opoziției, care a contestat centralizarea administrării instituțiilor de învățămînt, modul de reorganizare a structurilor teritoriale și impactul financiar al reformei.
Deputatul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că, după prezentarea de aproximativ 40 de minute a proiectului, nu a identificat argumente convingătoare în favoarea acestuia. Parlamentarul a calificat inițiativa drept o „antireformă” și a criticat menținerea unui număr mare de agenții teritoriale.
„Sincer, nu am văzut niciun argument pro. Cum se pliază ceea ce propuneți dumneavoastră? Noi înțelegem că este o antireformă, păstrînd 30 de agenții în locul a cinci sau zece raioane”, a declarat Ion Chicu.
Dan Perciun i-a răspuns că nu se aștepta ca prezentarea să îl convingă pe deputat.
Un alt subiect criticat a fost transferarea administrării școlilor din municipiul Chișinău în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Deputata MAN, Olga Ursu, a susținut că, în următorii cinci ani, municipiul ar putea pierde venituri de peste 1,4 miliarde de lei și a cerut explicații privind finanțarea grupelor cu program prelungit.
„Credeți că este corect să garantați doar copiilor din Chișinău că vor avea grupe cu program prelungit, iar întregii țări nu? Este corect să luați din banii Chișinăului?”, a întrebat deputata.
Ministrul Educației a respins acuzațiile și a afirmat că informațiile prezentate de aceasta nu corespund realității. Dan Perciun a susținut că finanțarea grupelor cu program prelungit a fost restabilită după solicitările repetate ale ministerului.
Critici au venit și din partea deputatei PSRM, Ala Ursu-Antonici, care a afirmat că reforma propusă îndepărtează Republica Moldova de modelul educațional estonian, invocat frecvent de reprezentanții guvernării.
„Cu o asemenea abordare sîntem departe de acel sistem cam cît de aici pînă în China, dacă am merge pe jos”, a declarat Ala Ursu-Antonici.
În timpul dezbaterilor a fost abordat și riscul supraaglomerării școlilor din Chișinău. Dan Perciun a avertizat că, în lipsa unor schimbări, tot mai multe familii ar putea migra spre capitală, iar numărul elevilor din clase ar putea ajunge la 50–60.
Deputatul Vlad Batrîncea a cerut clarificări privind responsabilitatea pentru un eventual eșec al reformei și a solicitat prezentarea unor soluții concrete pentru reducerea abandonului școlar și a riscurilor din mediul digital.
Dezbaterile au fost marcate și de momente neobișnuite. Marcel Spatari a recitat de la tribuna Parlamentului o poezie adresată opoziției, iar Maxim Potîrniche a prezentat fabula „Racul, broasca și o știucă”, afirmînd că aceasta ar ilustra relația dintre minister, direcțiile raionale de educație și primării.
Potrivit proiectului aprobat anterior de Guvern, școlile urmează să treacă în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin crearea Agențiilor Teritoriale pentru Educație. Reforma presupune centralizarea unor procese de management, reorganizarea rețelei școlare, evaluarea instituțiilor și redistribuirea resurselor.
Autoritățile susțin că schimbările vor reduce diferențele dintre școli și vor îmbunătăți calitatea educației. Opoziția avertizează însă că reforma riscă să creeze o structură administrativă excesiv de centralizată, să limiteze rolul autorităților locale și să genereze costuri suplimentare fără garanția unor rezultate concrete.