„Dorință de austeritate și peticeală.” SENS critică Guvernul Bolojan pentru legea salarizării în educație

Partidul SENS a avut mai multe poziționări publice în care a criticat aplicarea legii salarizării în educație. Mișcarea politică a trimis, de altfel, și o scrisoare cu mai multe recomandări către ministerul Muncii condus interimar de Dragoș Pîslaru. SENS acuză însă că au fost ignorați de ministru.

Cotidianul a stat de vorbă cu Mihai Bălăiță, unul dintre membrii SENS care se ocupă de poziționările pe educație ale formațiunii, pentru a înțelege problemele pe care le-a identificat partidul în aplicarea legii salarizării în educație.

„Încă un pas spre distrugerea educației”

Pe rețelele de socializare, SENS a acuzat că legea salarizării în învățământ este „încă un pas spre distrugerea educației”. În cea mai nouă postare, partidul susținea că Dragoș Pîslaru le-a ignorat sugestiile și plângerile. L-am întrebat pe Mihai Bălăiță care sunt, din perspectiva SENS, principalele probleme ale actualului draft al acestei legi în învățământ.

„Cea mai mare problemă a legii salarizării o reprezintă tot dorința de austeritate și peticeală. Studiile arată că austeritatea nu ajută atât de mult pe cât se crede, ci ar înfometa mai mult populația. Introducerea mai multor banil în educație, deși sună paradoxal, reprezintă efectul de invers proporționalitate: cu cât introduci și ajuți mai mult educația, cu atât statul recuperează pe termen lung.”

În comunicarea din spațiul online, SENS a explicat faptul că mai multe categorii de profesori au puternic de pierdut din cauza schimbărilor la veniturile profesorilor.

• „Un lector universitar cu o vechime de până la 5 ani va câștiga mai puțin decât un asistent universitar având aceeași vechime, lectorul fiind funcția superioară.
• Profesorii care au la clasă elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) și consilierii școlari nu mai primesc sporul de 15%, deși numărul de copii cu CES s-a dublat față de acum 3 ani. Practic, mai multă muncă, dar mai puțini bani!
• În anul 2024 s-a cerut ca salariul unui profesor cu gradul I și vechime maximă din mediul preuniversitar să fie exact cât al unui medic specialist. Acum? Profesorul câștigă cu 4000 de lei mai puțin
• În anul școlar 2025-2026 s-a majorat norma didactică, a crescut numărul elevilor la clasă și s-a diminuat tariful pe oră. Acum, a venit legea salarizării și lovește mai puternic în oamenii care deja au suferit mari modificări în urmă cu puțin timp”, sunt câteva dintre punctele prezentate de partid pe rețelele de socializare.

„Legea salarizării afectează absolut toți profesorii”

Mihai Bălăiță spune însă că nu doar aceste categorii sunt afectate puternic de noua lege a salarizării. În realitate, propunerea legislativă lovește în toate cadrele didactice, crede reprezentantul SENS.

„Nu știu dacă ar exista un cadru didactic mai puternic lovit de această lege în comparație cu altul. În prezent această lege în afectează pe absolut toți. Fie că vorbim de lectori universitari, de consilieri școlari, profesori care sunt diriginți, cadre didactice cu elevi cu CES și așa mai departe.”

Am vorbit cu Mihai Bălăiță și despre măsurile de austeritate care au afectat educația în ultimul an. Numărul efectivelor la clasă a fost crescut, iar norma de predare este acum de 20 de ore, nu 16 sau 18. La acestea, se adaugă și noua lege a salarizării pe care o critică SENS. L-am întrebat astfel pe Bălăiță ce măsuri consideră SENS că ar fi potrivite pentru a remedia efectele acestei austerități.

„Când vorbim de măsuri de redresare potrivite , clar vorbim de 6% din PIB, după cum menționează și legea din 2011 și observăm că de 15 ani nu se respectă. Actuala lege punctează și ea că 15% din bugetul general consolidat ar trebui să meargă către educație.

De asemenea, trebuie intervenit urgent în respectarea cadrelor didactice și a drepturilor acestora. Pentru a proteja veniturile profesorilor și debutanților de scumpirile masive la alimente, utilități și locuințe, valoarea de referință a legii nu trebuie să depindă de decizii politice anuale, ci trebuie legată printr-un mecanism de indexare automată la inflație, valoarea de referință putând fi în euro”, a spus acesta în discuția cu Cotidianul.

Cum crede SENS că pot fi atrași tinerii în învățământ

Fiind un partid votat mai ales de publicul tânăr, l-am întrebat pe reprezentatul SENS și cum pot fi motivați tinerii să intre în învățământ. Bălăiță consideră că trebuie să existe și un stimulent financiar pentru ca tinerii să aleagă munca în educație.

„Știu că unii ar putea menționa că motivația intrinsecă predomină în acest domeniu, însă trebuie să fie cumva hrănită și această motivație. Motivația tinerilor poate să fie susținută prin salarii decente. Nu cum s-a promis un salariu net de 4350 de lei, iar când a venit legea salarizării observăm o reducere de 250 de lei.

Prin condiții eficiente și diminuarea suprasolicitării (clasele de elevi să fie formate de un număr mai mic de elevi, noi fiind țara din Europa cu cei mai mulți elevi într-o clasă, chiar înregistrându-se un record în Brașov: 51 de elevi). Și nu în ultimul rând, mutarea accentului pe materiile care se susțin doar o data sau de două ori pe săptămână, caz în care cadrul didactic trebuie să alerge între 2 sau chiar 3 școli pentru a-și face norma.”

Ce propuneri i-ar face SENS lui Pîslaru pe legea salarizării

Partidul SENS susține că a trimis o scrisoare către ministerul Muncii acum o lună, cu mai multe probleme și soluții pentru legea salarizării în educație. Mișcarea spune că Dragoș Pîslaru nu le-a răspuns la propuneri. L-am întrebat și pe Mihai Bălăiță despre această scrisoare, dar și care ar fi principalele propuneri pe care le-ar pune pe masa ministrului Muncii dacă ar fi consultați în această problemă. Principalele propuneri prezentate de acesta sunt păstrarea mai multor sporuri cheie.

„SENS reprezintă vocea tuturor oamenilor care se simt nedreptățiți din partea statului. Acum vorbim concret despre profesori. Schimbările necesare pentru cadrele didactice trebuie să vină în ajutorul lor, nu să-I demotiveze sau să îi facă să renunțe la această meserie. De exemplu, păstrarea sporului de suprasolicitare neuropsihică din învățământ sau chiar integrarea acestuia în salariul cadrului didactic. La urma urmei, un profesor coordonează simultan multe grupuri de copii, fiecare cu o dinamică diferită.

Pe lângă acest aspect, timpul de acasă a cadrului didactic nu reprezintă neapărat un timp liber, el continuându-și activitatea și după încheierea clopoțelului. De asemenea, este foarte importantă păstrarea sporului pentru titlul științific de doctor și norma de hrană. Mecanismele de creștere salarială trebuie extinse direct și proporțional asupra personalului auxiliar, pentru a preveni blocarea activității tehnice și administrative din instituțiile de învățământ.”

„Ce ar putea să facă mai mult, când observă că nici măcar cerințele minime decente nu le sunt respectate?”

În ultima postare de pe Facebook, SENS a vorbit și despre cerința din 2024 ca salariul profesorului să fie echivalent cu cel al medicului. În prezent, deși medicii câștigă cu 4.000 de lei mai mult (cifră prezentată de partid), aceștia se află în stradă pentru drepturile lor. În același timp, profesorii au renunțat la începutul verii la proteste.

L-am întrebat pe Bălăiță cum evaluează în acest context activitatea sindicatelor din educație. Acesta a amintit că profesorii au protestat împotriva legii salarizării, dar Dragoș Pîslaru nu i-a ascultat.

„Cadrele didactice au ieșit în stradă . Pe data de 17 iunie ei au fost prezenți în stradă. Ulterior, ministrul Dragoș Pîslaru i-a ignorant și a continuat cu această lege a salarizării. Ce ar putea să facă mai mult, când observă că nici măcar cerințele minime decente nu le sunt respectate?

Acum sindicatele poartă discuții despre salarizarea unitară a bugetarilor. Ce ar putea face mai mult? Să rămână solidare și să continue aceste demersuri referitoare la legea salarizării care lovește în toți!”

Ministerul Muncii a publicat proiectul noii legi a salarizării, după discuții cu sindicatele și patronatele. În cazul profesorilor, coeficienții au crescut, în urma protestelor reprezentanților din învățământ, care au considerat grila anterioară „umilitoare”. Pe forma înaintată acum, cel mai mare salariu îi revine rectorului, 12.713 lei net, iar cel mai mic coeficient este pentru supraveghetorul de noapte, 2.662 lei net.

Legea ar urma să intre în vigoare din decembrie 2026, dacă va rămâne în această variantă. Proiectul intră în proces legislativ, iar parlamentarii pot depune amendamente.

O analiză pe larg a salariilor și a sporurilor din educație pe noua lege a salarizării, aici.