Media din gimnaziu și
nota de la Evaluarea Națională ar trebui să ofere o imagine apropiată asupra
nivelului unui elev, însă datele arată decalaje importante. O analiză făcută de
un profesor din Balş identifică factorii din spatele acestei diferențe.
Evaluarea Naţională rămâne o piatră de hotar pentru elevii de clasa a VIII-a. FOTO: Shutterstock
Mii de elevi au
intrat la Evaluarea Națională cu medii mari în catalog, dar au obținut
rezultate mult mai slabe la examen, unii dintre ei nereuşind să obţină nici
măcar media 5.
Un elev care termină
gimnaziul cu media generală 9,50 ar trebui, în mod normal, să aibă un nivel
solid de pregătire la materiile de bază. Totuși, rezultatele de la Evaluarea
Națională 2026 arată situații în care între nota din catalog și cea obținută la
examen există diferențe greu de ignorat.
În București, pentru
4.558 dintre cei 15.422 de candidați, media de la Evaluarea Națională a fost cu
cel puțin două puncte mai mică decât media generală din clasele V-VIII, iar în
sute de cazuri, decalajul a ajuns la patru sau chiar cinci puncte.
Cel mai clar exemplu
identificat în rezultatele publicate de Ministerul Educației este cazul unui
elev de la Școala Gimnazială nr. 54 din București. După patru ani de gimnaziu,
acesta a încheiat cu media generală 9,50, însă la Evaluarea Națională a obținut
media 1,75: nota 1,50 la Limba și literatura română și 2 la Matematică.
Diferența dintre cele două rezultate este de 7,75 puncte.
FOTO: captură ecran
Situația nu este singulară.
Un alt elev de la Școala Gimnazială nr. 197 a terminat gimnaziul cu media 9,00,
dar a obținut 2,02 la Evaluarea Națională, diferența fiind de 6,98 puncte. Un
elev de la Școala Gimnazială „General Eremia Grigorescu” a avut media 9,50 în
clasele V-VIII, dar a obţinut media 4,25 la examen, cu un decalaj de 5,25
puncte.
În total, 81 de
candidați din București au avut la Evaluarea Națională o medie cu cel puțin
cinci puncte mai mică decât media obținută în gimnaziu.
Sute de elevi cu
medii de cel puțin 8 nu au ajuns la media 5
Diferențele mari nu
apar doar în cazurile extreme. Datele arată că 557 de elevi bucureșteni care au
terminat clasele V-VIII cu medii de minimum 8 nu au reușit să obțină media 5 la
Evaluarea Națională.
Dintre aceștia, 54
aveau medii generale de cel puțin 9 în gimnaziu. Pentru 498 de candidați,
diferența dintre media claselor V-VIII și media de la examen a fost de minimum
patru puncte, iar pentru 81 dintre ei a depășit cinci puncte.
Aceste rezultate nu
arată doar situații în care un elev a pierdut câteva puncte din cauza emoțiilor
sau a unei zile mai slabe. În unele cazuri, vorbim despre elevi cu rezultate
bune sau foarte bune în catalog care au avut la examen note ce indică
dificultăți serioase la disciplinele evaluate: Limba română și Matematică.
Catalogul și examenul
nu „măsoară” același lucru
Note mai mari în catalog faţă de cele de la examene. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Comparația dintre
media generală din gimnaziu și rezultatul de la Evaluarea Națională trebuie
făcută cu atenție, în primul rând pentru că cele două evaluări urmăresc lucruri
diferite.
Media claselor V-VIII
include toate disciplinele studiate în cei patru ani de gimnaziu, în timp ce
Evaluarea Națională verifică, prin două probe susținute într-un interval scurt,
cunoștințele și competențele elevilor la Limba română și Matematică.
Rezultatele de la
examenele naţionale nu sunt însoţite de mediile obținute la aceste două materii
pe parcursul gimnaziului. Din acest motiv, nu se poate spune că diferenţele dintre
catalog și examen provin din note acordate greșit la examen sau intenționat
mărite în la clasă.
Totuși, amploarea
decalajelor ridică o întrebare importantă: cât de bine reușesc notele din
catalog să arate nivelul real de pregătire al unui elev și dacă părinții și
copiii primesc din timp semnale despre dificultățile care apar la materiile de
examen.
Analiza rezultatelor
O imagine mai clară asupra
diferențelor dintre notele din catalog și rezultatele de la examen apare într-o
analiză realizată la Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, județul Olt, publicată
pe Totul pentru mame.
Directorul liceului,
Marian Anghel, profesor de fizică, a analizat rezultatele celor 52 de absolvenți
de clasa a VIII-a din promoția 2025-2026 care au susținut Evaluarea Națională.
Pentru fiecare elev, a comparat media anuală din clasa a VIII-a la Limba română
și la Matematică cu nota obținută la aceeași disciplină la examen. A urmărit,
de asemenea, și rezultatele simulărilor organizate în școală în decembrie 2025
și martie 2026, precum și frecvența elevilor.
Limba română
La Limba română, nota
din catalog a fost, în medie, cu 0,97 puncte mai mare decât rezultatul obținut
la Evaluarea Națională. Diferențele au fost însă diferite de la o clasă la
alta: în clasa a VIII-a A, decalajul mediu a fost de 1,58 puncte, în timp ce în
clasa a VIII-a B a fost de doar 0,35 puncte. În prima clasă, nouă dintre cei 26
de elevi au avut diferențe de cel puțin două puncte între nota din catalog și
cea de la examen.
S-au afișat rezultatele la Evaluarea Națională 2026. Notele au fost publicate mai devreme
Matematică
La Matematică,
situația a fost diferită. Diferența medie a fost de numai 0,22 puncte, ceea ce
Marian Anghel consideră „o calibrare bună a notării interne”, cu câteva
situații individuale care ies din tipar.
Analiza a arătat și
că elevii cu medii mai mari în gimnaziu au avut, în general, rezultate mai bune
la Evaluarea Națională. Totuși, nivelul celor două evaluări a fost diferit:
mediile generale ale celor 52 de absolvenți s-au situat între 8,50 și 10, în
timp ce mediile de la examen au variat între 3,40 și 9,62.
Cinci elevi au
terminat gimnaziul cu medii generale de cel puțin 9,40, dar nu au obținut media
7 la Evaluarea Națională. Cel mai mare decalaj individual identificat în
această școală a fost de aproximativ trei puncte.
Criterii diferite de evaluare
Marian Anghel spune
că diferențele apar și pentru că evaluările de la clasă și examenul național au
criterii diferite.
„Notare internă generoasă față de baremul național – mai
ales la Română, unde am găsit asimetria dintre clase; e un fenomen de calibrare
a evaluării curente, nu neapărat de cunoștințe absente”, explică directorul.
O notă mai mare
primită la clasă nu înseamnă neapărat că profesorul a recompensat un răspuns
greșit sau că elevul nu avea cunoștințele necesare. Diferența poate apărea
pentru că testele de la clasă au avut alt nivel de dificultate, au urmărit alte
tipuri de competențe sau au fost corectate după repere diferite față de baremul
Evaluării Naționale.
Concret, un elev
poate obține o notă bună la clasă pentru modul în care s-a raportat la
cerințele profesorului în momentul în care a fost ascultat, dar rezultatul său
să arate altfel atunci când este evaluat printr-un subiect național, cu un
format fix și criterii comune pentru toți candidații.
Nota reflecră cunoştinţele din momentul ascultării. FOTO: arhivă
La această diferență
se adaugă și condițiile examenului: evaluările de la
clasă sunt numeroase și se întind pe parcursul anului, în timp ce Evaluarea
Națională se bazează pe două lucrări susținute într-un timp limitat, cu o miză
importantă pentru admiterea la liceu. Emoțiile și presiunea pot influența
rezultatul chiar și în cazul unor elevi care au lucrat constant.
Analiza realizată de
profesorul Marian Anghel a evidențiat și legătura dintre rezultate și frecvența
școlară. Elevii cu multe absențe nemotivate au avut, în medie, la Evaluarea
Națională un rezultat cu peste un punct mai mic decât ceilalți elevi. Datele nu
arată că absențele sunt singura explicație, dar indică faptul că lipsa
participării constante la cursuri poate contribui la acumularea unor goluri
care nu sunt întotdeauna vizibile în notele din catalog.
Cum a ajuns media din
gimnaziu să aibă o miză atât de mare
Gabi Bartic, expertă
în evaluare educațională și CEO al platformei de testare standardizată Brio,
spune că diferențele dintre catalog și examen trebuie analizate și prin prisma
importanței pe care sistemul de educație a acordat-o mediilor.
„Inflația notelor în gimnaziu a început când media din
gimnaziu a căpătat miză la admiterea în liceu. A crescut apoi odată cu bursele,
pentru care media generală a devenit, în diferite perioade, un criteriu
decisiv”, a explicat Gabi
Bartic.
Ani la rând, media din gimnaziu conta la admiterea în liceu. FOTO: arhivă
Timp de mai mulți
ani, media din gimnaziu a influențat direct admiterea la liceu. A reprezentat
50% din media de admitere în 2011, apoi ponderea a scăzut la 25%, iar ulterior
la 20%, până în 2022. Din 2023, media claselor V-VIII nu mai intră în calculul
mediei de admitere, dar este folosită în continuare pentru departajarea
candidaților cu medii egale la Evaluarea Națională.
Și bursele au crescut,
la rândul lor, presiunea asupra mediilor. Pragul pentru bursa de merit a fost mult timp
8,50, apoi a ajuns la 9,50. În anul școlar 2025-2026, bursa se acordă elevilor
aflați în primii 15% ai clasei, cu condiția să aibă media cel puțin 9.
Standardele naționale
ar putea schimba modul în care sunt acordate notele
Ministerul Educației
a pus în consultare publică standardele naționale de evaluare, un instrument
care ar trebui să reducă diferențele dintre felul în care sunt notate lucrările
la clasă.
Standardele
stabilesc, pentru fiecare disciplină și nivel de studiu, ce trebuie să știe și
să poată face elevii la diferite niveluri de performanță. Documentele includ
exemple de exerciții și răspunsuri și ar urma să fie folosite atât în evaluarea
curentă, cât și la construirea viitoarelor evaluări naționale.
Ideea nu este ca
profesorii să dea note mai mici, ci ca notele să transmită mai clar nivelul
real al elevului.
„Nota umflată nu e un cadou. E un mesaj: nu are sens să
forțăm pentru mai mult. Nu trebuie să crești. Ești destul – și „destul” e
puțin. Rezultatul e acum în statistici: 85% dintre copiii de gimnaziu au medii
peste 8,50. Nu pentru că avem o generație excepțională. Ci pentru că am decis,
colectiv, că e mai ușor să ridicăm nota decât să ridicăm copilul”, mai spune Gabi Bartic.
Standardele nu vor
transforma automat notele din catalog în rezultate identice cu cele de la
Evaluarea Națională. Scopul lor este ca nota să fie mai ușor de interpretat:
copilul și părintele să înțeleagă ce știe elevul, unde are dificultăți și ce
trebuie recuperat înainte de examen.
Deocamdată,
standardele se află în etapa consultării publice. Ele urmează să fie testate în
școli, iar Ministerul Educației nu a stabilit încă anul din care vor deveni
obligatorii.
În acelaşi context,
trebuie însă subliniat şi faptul că efectul lor va depinde de mai mulţi factori,
printre care pregătirea profesorilor, modul în care vor fi construite testele
și aplicarea acelorași criterii în evaluarea elevilor.