Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret au reacționat dur după publicarea proiectului Legii salarizării, caracterizând-ul drept o „trădare a educației” și acuzând Guvernul că încalcă angajamentele asumate anterior, inclusiv cele convenite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii în anul 2024. Reacția vine după ce Ministerul Muncii a publicat vineri, 17 iulie, proiectul Legii salarizării care urmează să fie trimis în Parlament, incluzând noile grile de salarizare pentru personalul din învățământul preuniversitar. Proiectul stabilește că salariile se calculează prin înmulțirea coeficientului specific fiecărei categorii cu valoarea de referință de 4.100 de lei, care va intra în vigoare abia în anul 2027.
Sindicatele din învățământ condamnă proiectul Legii salarizării. FOTO: Arhiva Adevărul
Conform proiectului, profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I vor avea salarii cuprinse între 8.077 de lei (coeficient 1,97) și 9.758 de lei (coeficient 2,38 pentru vechime peste 25 de ani).
Pentru gradul didactic II, salariile variază între 7.954 de lei (coeficient 1,94) și 8.979 de lei (coeficient 2,19), iar pentru gradul definitiv, între 7.831 de lei (coeficient 1,91) și 8.446 de lei (coeficient 2,06).
Profesorii debutanți cu studii de lungă durată beneficiază de un salariu de 7.790 de lei (coeficient 1,90).
Cadrele didactice cu studii superioare de scurtă durată și gradul I, cu peste 25 de ani vechime, au un salariu maxim de 8.856 de lei (coeficient 2,16), iar debutanții din această categorie primesc 7.626 de lei (coeficient 1,86).
Învățătorii, educatoarele și educatorii puericultori (cadre didactice specializate în îngrijirea și educația timpurie a copiilor de la naștere până la 3 ani) cu studii de nivel liceal au salarii între 7.462 de lei (coeficient 1,82) și 8.446 de lei (coeficient 2,06 pentru gradul I și peste 25 de ani).
Antrenorii cu studii superioare de lungă durată au salarii între 7.421 de lei (coeficient 1,81 pentru debutanți) și 8.815 de lei (coeficient 2,15 pentru titlul de maestru), iar cei cu studii de nivel liceal, între 6.929 de lei (coeficient 1,69 pentru debutanți) și 8.036 de lei (coeficient 1,96 pentru titlul de maestru).
Indemnizația pentru profesorii diriginți este estimat la aproximativ 240 de lei net, reprezentând 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.
Reacția sindicatelor: „O nouă ofensă adusă personalului din învățământ”
Într-un
comunicat de presă comun, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret au condamnat
ferm proiectul, acuzând Guvernul că ignoră angajamentele asumate și că
propune o grilă salarială care nu reflectă dezvoltarea profesională a
cadrelor didactice. Sindicatele subliniază că proiectul încalcă OUG nr.
57/2023, adoptată în urma grevei generale din educație din 2023, care
prevedea că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la
salariul mediu brut pe economie și că grila trebuie să stimuleze
evoluția în carieră.
„Proiectul ignoră complet actul normativ adoptat în urma grevei
generale din educație din anul 2023. O.U.G. nr. 57/2023 stabilește, fără
echivoc, că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la
salariul mediu brut pe economie și că întreaga grilă salarială trebuie
construită astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze
corpul profesoral. Actualul proiect elimină aceste principii și propune o
grilă care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrului
didactic.
În anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din
învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să
fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul
renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care
diferența este de aproximativ 4.000,00 de lei în defavoarea
profesorului. Această diferență reprezintă modul în care Guvernul
apreciază valoarea muncii celor care formează generațiile viitoare”, au transmis sindicatele.
Cele două federații universitare au criticat dur ierarhizarea propusă, subliniind că salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar nu atinge nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8.
„Este inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale. Mai grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată în luna mai, majorările sunt pur simbolice.
Profesorul debutant câștigă în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate”, se arată în comunicatul de presă.
Sindicatele fac apel la Parlament să respingă proiectul
Sindicatele au criticat
și diminuarea unor drepturi salariale specifice, precum indemnizația
pentru dirigenție, care este propusă ca o sumă fixă derizorie de 410 lei
brut (240 lei net), în condițiile în care această activitate este una
dintre cele mai complexe și responsabile din sistem.
De asemenea, cele două federații sindicale au
subliniat că proiectul continuă politica de austeritate împotriva
educației, prin măsuri deja adoptate prin Legea nr. 141/2025, precum
majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă și
diminuarea tarifului pentru plata cu ora.
„Facem un apel ferm către parlamentarii României să respingă acest
proiect de lege și să dovedească faptul că înțeleg rolul esențial al
educației pentru dezvoltarea acestei țări. Parlamentul are obligația de a
corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un
vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva
viitorului copiilor noștri.
Parlamentarii care vor vota acest proiect
își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru
accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și
compromiterea atractivității profesiei didactice. Nu poate exista
educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați
necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o
desfășoară. EDUCAȚIA TREBUIE SALVATĂ, NU SACRIFICATĂ!”, se mai arată în comunicat.
Consultările cu sindicatele din învățământ sunt programate pentru mâine, 18 iulie, de la ora 09:00.
Comunicatul de presă al sindicatelor din mediul preuniversitar
Redăm mai departe textul întreg al comunicatului de presă publicat de cele două federații sindicale care reprezintă profesorii din mediul preuniversitar:
„EDUCAȚIA BATJOCORITĂ! PENTRU A CĂTA OARĂ? GUVERNUL CONDAMNĂ EDUCAȚIA LA SUBFINANȚARE, UMILINȚĂ ȘI DECLIN!
Federația
Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din
Educație „SPIRU HARET”, organizații sindicale reprezentative la nivelul
sectoarelor de negociere colectivă din învățământul preuniversitar,
reprezentând peste 280.000 de salariați, condamnă modul în care Guvernul
României a ales să trateze educația prin proiectul Legii privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Varianta
„îmbunătățită” a proiectului reprezintă, în realitate, o nouă ofensă
adusă personalului din învățământ, încalcă angajamente asumate de Guvern
și ignoră obligații prevăzute de legislația în vigoare. În loc să
elimine inechitățile și să redea profesiei didactice statutul pe care îl
merită, proiectul adâncește discriminările salariale, accentuează lipsa
de atractivitate a carierei didactice și condamnă sistemul de
învățământ la un declin și mai accentuat. Pentru Guvern, „respectul”
față de educație înseamnă:
• Încălcarea flagrantă a O.U.G. nr. 57/2023
Proiectul
ignoră complet actul normativ adoptat în urma grevei generale din
educație din anul 2023. O.U.G. nr. 57/2023 stabilește, fără echivoc, că
salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu
brut pe economie și că întreaga grilă salarială trebuie construită
astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze corpul
profesoral. Actualul proiect elimină aceste principii și propune o grilă
care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrului didactic.
Raportul dintre salariul profesorului debutant și salariul maxim al
profesorului cu gradul didactic I și vechime maximă este mult sub
nivelul necesar de cel puțin 1,47:1 pentru o evoluție profesională
firească.
Ne
întrebăm de ce, în cazul altor familii ocupaționale, experiența și
evoluția în carieră sunt recompensate, iar în cazul personalului
didactic acestea sunt ignorate.
• Nerespectarea angajamentelor asumate împreună cu Banca Mondială și Ministerul Muncii
În
anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din
învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să
fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul
renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care
diferența este de aproximativ 4.000,00 de lei în defavoarea
profesorului. Această diferență reprezintă modul în care Guvernul
apreciază valoarea muncii celor care formează generațiile viitoare.
• Grilă și coeficienți umilitori
Este
inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul
preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă
construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un
mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și
rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte
categorii profesionale.
Mai
grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată
în luna mai, majorările sunt pur simbolice. Profesorul debutant câștigă
în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu
gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut
(aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci
profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare,
formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate.
• Diminuarea unor drepturi salariale
Guvernul
propune acordarea unei sume fixe derizorii, de numai 410 lei brut (240
lei net), pentru activitatea de dirigenție, una dintre cele mai
complexe, consumatoare de timp și cu cea mai mare responsabilitate în
relația cu elevii și părinții. În același timp, sunt diminuate
indemnizațiile acordate pentru predarea în regim simultan, pentru
activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și
alte drepturi specifice sistemului de învățământ.
Mesajul
transmis de Guvern este unul revoltător: munca suplimentară,
responsabilitățile asumate și condițiile dificile în care își desfășoară
activitatea mii de cadre didactice nu merită să fie recunoscute și
remunerate corespunzător. În loc să încurajeze profesorii să își asume
aceste responsabilități și să asigure continuitatea actului educațional
în cele mai dificile contexte, Guvernul alege să le devalorizeze și să
le descurajeze. O astfel de abordare nu afectează doar profesorii, ci
pune în pericol calitatea educației oferite elevilor, în special celor
din comunitățile cele mai vulnerabile.
• Continuarea politicii de austeritate împotriva educației
Acest
proiect nu poate fi analizat separat de măsurile deja adoptate prin
Legea nr. 141/2025: majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de
elevi la clasă, diminuarea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea
unor drepturi salariale. El completează aceeași politică prin care
educația este transformată într-un domeniu din care se taie succesiv
bani, nu într-un domeniu în care se investește, lovind și mai rău
într-un sistem de învățământ deja subfinanțat.
Această
abordare contravine inclusiv concluziilor formulate de Comisia
Europeană în Raportul de Țară 2026, care solicită României să crească
atractivitatea profesiei didactice și să investească în resursa umană
din educație, nu să o descurajeze.
Asistăm
la o decizie politică profund iresponsabilă, care ignoră faptul că
educația reprezintă cea mai importantă investiție în viitorul României
și, pentru aceasta, trebuie să asigure o salarizare echitabilă și
motivantă pentru întregul personal din învățământ.
În
aceste condiții, Guvernul își asumă întreaga responsabilitate pentru
adâncirea conflictului social din educație și pentru declanșarea unor
noi acțiuni de protest.
Facem
un apel ferm către parlamentarii României să respingă acest proiect de
lege și să dovedească faptul că înțeleg rolul esențial al educației
pentru dezvoltarea acestei țări. Parlamentul are obligația de a corecta
această gravă nedreptate.
Un
vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești,
împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri.
Parlamentarii
care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate
politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea
sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei
didactice.
Nu
poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și
remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe
care o desfășoară.
București, 17 iulie 2026”.