Datele Eurostat arată că România are cele mai mici cheltuieli publice pentru educaţie din UE, ca procent din PIB, atât pentru întregul ciclu educaţional, de la educaţia preşcolară la cea superioară, cât şi pentru învăţământul superior luat separat, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
În 2023, România a alocat pentru educaţie 2,97% din PIB, în timp ce media UE27 a fost de 4,66%, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung.
Cu alte cuvinte, statul român investeşte puţin peste jumătate din media europeană în acest domeniu. Diferenţa este la fel de pronunţată şi în ceea ce priveşte educaţia superioară: România a alocat doar 0,71% din PIB, comparativ cu media UE27 de 1,21%.
Într-un context european în care competitivitatea economică depinde tot mai mult de competenţe avansate, datele arată că România continuă să trateze educaţia ca pe un domeniu neimportant, deşi nevoia de forţă de muncă bine pregătită este tot mai mare.
Aceste niveluri reduse de finanţare nu reprezintă o situaţie punctuală, ci o tendinţă persistentă. Între 2017 şi 2023, România a rămas constant la coada clasamentului european, fără o convergenţă reală către media Uniunii. În 2017, cheltuielile totale pentru educaţie reprezentau 2,69% din PIB, iar în 2023 ajungeau la 2,97%, o creştere modestă şi insuficientă pentru a modifica poziţia ţării în raport cu celelalte state membre. În aceeaşi perioadă, media UE27 a rămas stabilă la un nivel net superior. Comparaţia cu alte ţări europene arată că problema României nu poate fi explicată doar prin apartenenţa la blocul ex-comunist. În 2023, Germania a cheltuit 4,79% din PIB pentru educaţie, Polonia 4,54%, iar Lituania 4,34%, toate mult peste nivelul României. Situaţia este similară şi în cazul educaţiei superioare: Germania a alocat 1,30% din PIB, Polonia 0,96%, iar Lituania 0,94%, comparativ cu 0,71% în România. Chiar şi state care nu se află în nucleul economic al Uniunii Europene păstrează niveluri de investiţie considerabil mai ridicate, ceea ce sugerează că în cazul României este vorba de o problemă de prioritate politică şi bugetară, nu doar de capacitate economică.
Această subfinanţare se reflectă direct în rezultatele sistemului educaţional. România are cea mai mică proporţie de tineri cu studii superioare absolvite dintre toate statele UE27.
Doar 18,1% dintre persoanele cu vârste între 20 şi 34 de ani din România au studii superioare, conform datelor din 2025, în timp ce media UE27 ajunge la 37,0%. Învăţământul superior (terţiar) în România cuprinde studiile de licenţă, masterat, doctorat, postdoctorat, programe postuniversitare, precum şi colegiile universitare şi specializări profesionale superioare. La acest capitol, diferenţele României faţă de alte state sunt deosebit de mari: În Germania mai mult de o treime (32,5%) din populaţia de 20-34 de ani are studii terţiare, Polonia 35,6%, iar Lituania 48,8%. Aşadar, România nu doar că investeşte puţin, ci produce şi un procent mult mai redus de populaţie tânără cu calificări superioare.
Mai îngrijorător este faptul că, spre deosebire de tendinţa europeană generală, România nu avansează, ci pierde teren. În 2017, ponderea tinerilor de 20-34 de ani cu studii superioare era de 20,3% în România, iar în 2025 aceasta a scăzut la 18,1%. În aceeaşi perioadă, media UE27 a crescut de la 31,1% la 37,0%, Germania de la 24,4% la 32,5%, iar Lituania de la 43,1% la 48,8%. Polonia rămâne şi ea net peste România.
Într-un moment în care pieţele muncii europene şi economia românească au nevoie tot mai mare de competenţe specializate, greu de înlocuit prin automatizare, subfinanţarea educaţiei devine o problemă structurală de dezvoltare. Reducerea investiţiilor sau menţinerea lor la niveluri foarte joase afectează nu doar şansele individuale ale tinerilor, ci şi capacitatea economiei de a produce valoare adăugată, inovaţie şi mobilitate socială. Menţinerea educaţiei în logica austerităţii este o alegere riscantă şi costisitoare pe termen lung pentru viitorul României, informează comunicatul.