După Evaluarea Națională, am rugat trei familii, una din București și două din Constanța, să facă un calcul final privind costurile cu meditațiile copiilor în clasa a VIII-a. În situația lor se regăsesc multe familii din România, pentru că meditațiile, mai ales în orașele mari, au devenit mai degrabă regulă decât excepție. Toate cele trei familii cu care am stat de vorbă spun că au apelat la pregătirea copiilor în privat nu pentru că și-au dorit 10 linie la Evaluare, ci pentru că au constatat că notele din calagog, mari sau foarte mari, nu corespundeau cu nivelul real al copilului.
„Zecele din catalog era, de fapt, un șapte”. Când au descoperit asta, părinții lui Andrei, elev la Colegiul „Decebal” din Constanța, au înțeles că notele din școală nu spuneau întreaga poveste. Din clasa a V-a și până la sfârșitul clasei a VII-a, fiul lor a avut numai medii de 10. Nu aveau motive să creadă că întâmpină dificultăți. Totuși, înainte să înceapă ultimul an de gimnaziu, au vrut să afle dacă zecele din catalog însemna și un nivel suficient pentru Evaluarea Națională. L-au dus la o evaluare și au avut un șoc. La română, nivelul real era de aproximativ șapte, iar la matematică, unde avea tot 10 în catalog, în jur de opt. Din acel moment, copilul a început meditațiile. Nu pentru a atinge performanța, ci pentru a recupera goluri pe care le descoperiseră prea târziu.
Povestea lor nu este singulară. Cei trei părinți intervievați de Totul Despre Mame (doi din Constanța și unul din București) au cheltuit sume foarte diferite pentru meditații. Îndoiala care i-a trimis însă spre profesori a fost aceeași: notele din catalog nu le mai spuneau cât de pregătit era, în realitate, copilul pentru Evaluarea Națională.
Când nota din catalog nu mai este suficientă
În cazul celorlalte două familii cu care am stat de vorbă, drumul spre meditații a început diferit, dar cu aceeași neliniște. În familia din București, decizia de a începe meditațiile nu a venit după o notă proastă și nici după ce profesorii de la școală au tras un semnal de alarmă. A fost o hotărâre luată împreună cu fiica lor, elevă la Liceul Teoretic Bilingv „Ita Wegman”, încă din clasa a VII-a. „Inițiativa a fost una comună: a pornit de la noi, ca părinți, dar a fost și dorința copilului. Tocmai de aceea, am început pregătirea devreme, înaintea vacanței de vară dintre clasa a VII-a și a VIII-a, pentru că ne-am dorit să înceapă anul de examen cu materia din urmă la zi sau parțial la zi”, povestește mama fetei.
Astăzi, este convinsă că fără această inițiativă rezultatul la Evaluare ar fi fost altul. Nu pentru că fiica ei nu ar fi învățat la școală, ci pentru că examenul cere alt tip de pregătire, crede ea. „La clasă fac doar bazele și parcurg materia, dar structura examenului de Evaluare Națională cere viteză de lucru, atenție la capcane și o tehnică de redactare pe care profesorul de la clasă, cu 30 de copii în bancă, nu are cum să le predea. Diferența o face aprofundarea individuală”, spune ea.
În cazul celeilalte familii din Constanța, părinții nu au așteptat nici ei ca notele din catalog să scadă. Fiul lor, Mihai, care a învățat la Școala Gimnazială Nr. 39 „Nicolae Tonitza”, avea media 9,50 în gimnaziu, însă au decis, de comun acord cu el, să înceapă pregătirea la română și matematică „având în vedere că avea anumite «lipsuri» de înțelegere a unor exerciții și pentru a avea și o altă perspectivă în abordarea celor două materii”.
Cât costă meditațiile
În familia din București, pregătirea pentru examenul de Evaluarea Națională a început înaintea vacanței dintre clasa a VII-a și clasa a VIII-a. Fata a făcut meditații la matematică, limba română și, pentru câteva luni, la limba germană, strict pentru examenul de bilingv. La română și matematică avea câte o ședință pe săptămână, de două ore, iar în vara dintre clasa a VII-a și a VIII-a a suplimentat matematica, ajungând la două ședințe pe săptămână. O ședință a costat între 150 și 180 de lei. Când a tras linie, familia a ajuns la un total de aproximativ 30.000 de lei. „Orice cheltuială de acest gen presupune un efort financiar suplimentar”, spune mama. Nu au oprit pregătirea, pentru că aceasta „nu a fost o opțiune”. Au redus însă vacanțele, iar „de economii nici nu s-a pus problema în acest an”.
Pentru Andrei din Constanța, pregătirea a însemnat două materii: română și matematică. Fiecare ședință dura două ore. La română, familia plătea 100 de lei, iar la matematică 150 de lei. În cea mai mare parte a perioadei, băiatul a mers o dată pe săptămână la fiecare materie, deci aproximativ 250 de lei pe săptămână. În iunie, după ce s-au încheiat cursurile, ritmul s-a schimbat: a ajuns la trei ședințe pe săptămână la fiecare materie.
Mama lui Andrei spune că nu a vrut niciodată până acum să adune toate cheltuielile. „Am strâns din dinți anul ăsta și am plătit cât a trebuit. N-am stat să ne facem un bilanț, că e frustrant. Eu lucrez cumva tot în învățământ (n.red.: profesoară de limba engleză la un centru privat), am o mizerie de salariu, dar nu mi se pare în regulă ce se întâmplă: să nu se facă la școală și baza să fie în privat”, spune ea. Din septembrie până la sfârșitul lunii mai, Andrei a mers o dată pe săptămână la limba română (100 de lei ședința) și o dată pe săptămână la matematică (150 de lei ședința), ceea ce înseamnă aproximativ 250 de lei pe săptămână. În luna iunie, înaintea Evaluării Naționale, programul s-a intensificat: a ajuns la trei ședințe pe săptămână la fiecare materie. În total, meditațiile au costat aproximativ 12.000 de lei.
Reorganizarea priorităților și eficientizarea cheltuielilor
În cealaltă familie din Constanța, meditațiile au început în septembrie-octombrie 2025, la începutul clasei a VIII-a. Băiatul a făcut matematică de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, uneori aproape două ore, și limba română o dată pe săptămână, câte două ore. La matematică, ședința costa 150 de lei. La română, familia nu a plătit, pentru că profesoara era rudă și „nu a vrut sub nicio formă să ne ia bani, oricât am insistat noi”.
Chiar și așa, costul lunar a fost de 1.200 de lei, respectiv 1.500 de lei în lunile în care copilul a mers de cinci ori la meditații. În ultima lună, după două ședințe suplimentare la matematică, suma a ajuns la 1.800 de lei. Calculat pentru întreaga perioadă de pregătire, din toamna clasei a VIII-a până la examen, familia a investit aproximativ 13.000-14.000 de lei doar pentru meditațiile la matematică. Familia spune că nu a renunțat la vacanțe sau activități, dar s-a „reorganizat financiar” și a „eficientizat cheltuielile” pentru a acoperi meditațiile.
În toate cele trei cazuri, părinții spun că nu au plătit doar pentru explicații la română și matematică. Au plătit pentru cineva care să le spună unde sunt lacunele copilului, să le construiască un plan de recuperare, să-l urmărească săptămână de săptămână și să-l pregătească pentru tipul de cerințe pe care urma să le întâlnească la Evaluarea Națională.
A meritat?
În București, investiția de aproape 30.000 de lei s-a încheiat cu media 9,45 la Evaluarea Națională: 9,80 la limba română și 9,10 la matematică. Fata spera să intre la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, dar, pentru că nu a luat cât spera la matematică, e posibil să fie nevoie să se orienteze spre a doua opțiune, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, matematică-informatică, bilingv germană. Mama spune că, dacă ar lua-o de la capăt, nu ar schimba nimic. „A meritat, pentru starea copilului în general. S-a simțit mult mai încrezătoare în forțele proprii. Nu vorbesc despre notă. Vorbesc doar despre încrederea pe care o capătă copilul în forțele proprii și în cunoștințele lui”, spune ea. Întrebată ce le-ar spune părinților care intră acum în anul Evaluării Naționale, răspunsul ei nu este despre meditații sau bani. „Să își susțină copiii, notele sunt importante, dar mai important este copilul. Să știe că o notă nu îi definește valoarea ca om, indiferent de câți bani costă pregătirea lui”.
Pentru Andrei, rezultatul a fost media 8,85. Vrea să rămână la același liceu, Colegiul Decebal din Constanța, la profilul Științele Naturii, intensiv engleză, iar familia speră că media obținută să îi permită admiterea. Mama spune că, privind în urmă, nu regretă investiția, dar ar schimba momentul în care a început pregătirea. „Dacă ar fi să fac o recomandare unui părinte, aceea ar fi să nu aștepte până în clasa a VIII-a”, spune ea. „Să înceapă mai repede pregătirea, pentru a acoperi golurile care sunt din clasele anterioare și apoi, într-a VIII-a, să facă exclusiv materia de a VIII-a”.
Mihai (din Constanța) a obținut la Evaluarea Națională, după contestații, media 8,27. În gimnaziu, media lui generală fusese 9,50. Mama spune că nu analizează anul de pregătire doar prin prisma notei. „A meritat investiția? Da, copilul a căpătat o și mai mare încredere în el și asta l-a ajutat să fie mult mai atent și asumat la examen”, spune ea. Dacă ar lua-o de la capăt, ar proceda la fel în privința meditațiilor, dar ar insista mai mult pe exercițiile practice făcute împreună cu fiul său. După experiența acestui an, spune că părinții au un rol la fel de important ca profesorii. „Să aibă încredere în copil, să discute deschis cu el, să-și amintească ce și-ar fi dorit ei când erau la vârsta copiilor și n-au avut. Să discute cu profesorii de meditații și să asculte ce spun, să înțeleagă că atunci când copilul nu-și face tema e cel mai bun indiciu unde e de lucru. Să observe punctele forte ale copilului, să vorbească mult despre ce își dorește, despre colegii cu care umblă și să-i cunoască «gașca» de prieteni”.